Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian, denumită și esofagită de reflux,apare atunci când conținutul acid din stomac se întoarce în esofag, provocând iritații ale mucoasei ce căptușește la interior această porțiune a tubului digestiv. Prin esofag, mâncarea pe care o înghițim ajunge din cavitatea bucală în stomac. Ocazional, este normal ca o cantitate mică de acid gastric să ajungă din stomac în esofag, mai ales după ce ați mâncat și în timpul nopții.

Boala de reflux gastroesofagian se întâlnește în mod frecvent atât la adulți, cât și la copii. Persoanele care suferă de această boală se confruntă cu senzația de arsură în capul pieptului, regurgitații frecvente și dificultate la înghițirea mâncării, asociată sau nu cu durere.

Watch on YouTube

În majoritatea cazurilor, simptomele bolii de reflux gastroesofagian se ameliorează prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă alimentară echilibrată, la care se pot adăuga medicamente ce scad cantitatea de acid din stomac. O vizită la medicul specialist te va ajuta să înțelegi cu ce te confrunți, prin stabilirea unui diagnostic corect.

Watch on YouTube

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian

Cele mai frecvente manifestări ale bolii de reflux gastroesofagian sunt:

  • Senzația de arsură la nivelul pieptului (pirozis), care apare după mese și se agravează noaptea;
  • Durere în piept;
  • Dificultate la înghițirea bolului alimentar (disfagie);
  • Regurgitații ale mâncării sau lichidelor;
  • Senzația de „nod în gât”;
  • Tusea cronică;
  • Vocea răgușită;
  • Durerea în gât;
  • Tulburările de somn;
  • Senzația de sufocare;
  • Greața.
  • Vino la SANADOR pentru investigații medicale de specialitate și un diagnostic de certitudine rapid!

Programați o consultația la medicul de familie sau la medicul gastroenterolog dacă simptomele enumerate mai sus se agravează, nu le puteți controla și persistă pentru o perioadă lungă de timp.

Trebuie să contactați de urgență un medic dacă ați scăzut în greutate inexplicabil și nu aveți poftă de mâncare, dacă vă înecați cu mâncare, dacă aveți vărsături cu sânge sau scaun de culoare neagră sau dacă simțiți o durere puternică în piept.

Factori predispozanți

Un risc crescut de reflux gastroesofagian se întâlnește la persoanele care suferă de hernie hiatală, o afecțiune în care porțiunea superioară a stomacului ajunge din abdomen în torace prin orificiul diafragmatic. Refluxul esofagian poate apărea la cei ce suferă de boli ale țesutului conjunctiv, un exemplu fiind sclerodermia.

De asemenea refluxul gastroesofagian apare frecvent la persoanele obeze, la femeile însărcinate, la persoanele care mănâncă târziu ultima masă a zilei. Consumul de alimente precum cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ciocolata, menta, fumatul și consumul anumitor medicamente (de exemplu, aspirina) pot agrava refluxul gastroesofagian.

Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian poate fi diagnosticată în diverse contexte clinice, printr-un consult la medicul de familie, medicul internist sau medicul gastroenterolog. Dacă prezentați simptome precum senzația de arsură la nivelul pieptului și regurgitații cu conținut gastric, medicul vă va recomanda un tratament de probă cu medicamente ce scad secreția de acid din stomac. Dacă simptomatologia se ameliorează, refluxul gastroesofagian este cel mai probabil responsabil.

În funcție de simptomatologia descrisă de pacient, de severitatea și frecvența acesteia, medicul gastroenterolog va recomanda teste diagnostice suplimentare. De asemenea, dacă simptomele nu se ameliorează după tratamentul antiacid gastric și dacă pacientul prezintă anumiți factori de risc, medicul trebuie să excludă prezența unei afecțiuni mai severe sau a unei complicații.

Watch on YouTube

Endoscopia digestivă superioară, denumită și esofago-gastro-duodenoscopia, este investigația diagnostică de primă intenție pentru a evalua prezența leziunilor mucoasei esofagiene, a inflamației cronice (esofagită de reflux) sau a complicațiilor. Este important de știut că, în mod frecvent, chiar și atunci când există reflux gastroesofagian, rezultatele endoscopiei pot fi normale. În timpul endoscopiei se pot efectua biopsii ale mucoasei esofagiene pentru a fi examinate la microscop de către medicul anatomopatolog și pentru a exclude o neoplazie esofagiană. Fragmentele preluate la biopsie sunt de mici dimensiuni (2–4 mm), iar prelevarea lor nu implică niciun risc.

Alte teste diagnostice ce se pot efectua pentru a diagnostica boala de reflux gastroesofagian sunt radiografia cu bariu a tubului digestiv superior, manometria esofagiană și monitorizarea pH-ului esofagian cu ajutorul unui senzor introdus la nivelul esofagului pentru 24 de ore (pH-metria).

  • Programează-te la SANADOR pentru a beneficia de confort și siguranță alături de investigații complete, necesare stabilirii diagnosticului!

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

Intervenția de primă intenție pentru boala de reflux gastroesofagian este adoptarea unui stil de viață sănătos. Se recomandă evitarea alimentelor ce cauzează apariția sau agravarea simptomelor. Alimentele care în mod obișnuit cauzează relaxarea sfincterului esofagian inferior sunt cafeaua, ciocolata, grăsimile, menta, alcoolul și băuturile carbogazoase. Studiile arată că renunțarea la fumat, scăderea în greutate și evitarea meselor târzii sunt de ajutor în controlul simptomatologiei asociate bolii de reflux gastroesofagian.

Medicul gastroenterolog recomandă tratamentul medicamentos sau chirurgical în funcție de gravitatea simptomatologiei și de istoricul medical al pacientului. Tratamentul medicamentos protejează mucoasa gastrică și esofagiană de acțiunea iritantă a acidului gastric. Tratamentul chirurgical se recomandă în cazurile în care terapia antiacid gastric nu a funcționat, doar la pacienți atent selectați.

Tratamentul medicamentos include antiacide ce blochează, scad sau neutralizează secreția de acid a stomacului. Inhibitorii de pompă de protoni (pantoprazol, esomeprazol, lansoprazol etc.) sunt considerați cei mai eficienți în reducerea secreției gastrice acide. Se administrează pentru perioade îndelungate, de minimum 4 săptămâni, până la dispariția simptomelor. Dacă simptomele persistă, medicul curant va recomanda ajustarea dozei, mărirea duratei tratamentului cu câteva luni sau suplimentarea schemei terapeutice cu alte antiacide precum antagoniștii receptorilor de histamină H2 (famotidina, nizatidina, ranitidina).

Terapia chirurgicală este indicată la pacienții tineri care își doresc rezolvarea definitivă a simptomelor, la pacienții care prezintă simptome în ciuda tratamentului maximal cu antiacide, la pacienții cu complicații, manifestări extradigestive, leziuni precanceroase sau patologie cardiacă cu tulburări de conducere.

Chirurgia robotică poate reprezenta o opțiune de tratament pentru boala de reflux gastroesofagian. Spitalul Clinic SANADOR oferă pacienților acces la cea mai performantă tehnologie în chirurgia robotică, sistemul chirurgical da Vinci Xi. Chirurgia minim invazivă cu ajutorul acestui echipament modern este utilizată în principal în intervenții din sfera chirurgiei generale, urologiei și ginecologiei.

  • Alege SANADOR pentru ca afecțiunea ta să beneficieze de cea mai performantă metodă de tratament chirurgical minim invaziv!

Complicații posibile ale bolii de reflux gastroesofagian

Acidul gastric cauzează leziuni și modificări ale mucoasei esofagiene. Astfel, pot apărea sângerări și cicatrici ale mucoasei esofagiene, asociate simptomatic cu dificultate și durere la înghițire. Boala de reflux gastroesofagian poate cauza în timp stricturi esofagiene (îngustarea esofagului pe anumite porțiuni), ulcer esofagian, esofagită eroziv-hemoragică și leziuni precanceroase esofagiene (esofag Barrett) sau polipi pe corzile vocale.

De menționat că există un risc crescut de apariție a cancerului esofagian la persoanele diagnosticate cu boală de reflux gastroesofagian care prezintă leziuni ale mucoasei identificate endoscopic.

Dacă refluxul acidului gastric ajunge până la nivelul laringelui, corzile vocale se pot inflama, provocând durere și senzație de arsură în gât, precum și apariția răgușelii (disfonie). De asemenea, inhalarea acidului gastric pe timpul nopții poate duce la apariția simptomelor de rinită cronică, pneumonie sau astm bronșic. Refluxul esofagian poate determina chiar și sinuzită maxilară.

Prevenția bolii de reflux gastroesofagian

Un stil de viață sănătos ajută la prevenirea apariției bolii de reflux gastroesofagian. Medicul de specialitate recomandă menținerea unei greutăți normale, renunțarea la fumat, evitarea alimentelor ce provoacă aciditate gastrică și evitarea hainelor strâmte la nivel abdominal. De asemenea, se recomandă să luați masa în liniște, să mestecați bine alimentele, fără să vă grăbiți și de preferabil să nu vă întindeți în pat cel puțin o oră după ce ați terminat de mâncat. Cu orice suferință te confrunți, ai mai multe șanse de vindecare dacă aceasta este diagnosticată corect și din timp. Vino la SANADOR pentru a fi evaluat de un medic!

Programează-te pentru investigație!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR