Biopsia este extragerea pe cale chirurgicala sau prin punctie aspiratorie a unui fragment dintr-un tesut viu, pentru a fi studiat la microscop, in vederea stabilirii diagnosticului.

De cele mai multe ori, aceasta procedura medicala este folosita pentru a stabili daca pacientul sufera de un tip de cancer, insa poate fi utilizata si pentru a diagnostica o alta boala, spre exemplu infertilitatea. De obicei, medicul propune aceasta varianta in momentul in care constata o anormalitate la nivelul tesutului si doreste sa se asigure cu privire la cauze.

Majoritatea acestor interventii sunt nedureroase si cu risc scazut. In functie de specificul situatiei, zona indepartata poate fi o bucatica de piele, tesut, organ sau tumoare.

Tipuri de biopsii

Numeroasele tipuri de biopsii care se efectueaza in prezent in spitalele si laboratoarele din intreaga lume pot fi clasificate dupa doua criterii: in functie de tehnica prin care sunt realizate, respectiv dupa organul investigat. Medicul va alege modalitatea cea mai potrivita, in functie de starea pacientului, insa in toate situatiile se va efectua o anestezie locala.

Biopsii in functie de tehnica prelevarii:

  • Prin excizie - se indeparteaza o suprafata mare de piele; cel mai probabil va fi nevoie de cusaturi in urma operatiunii;
  • Prin incizie - se indeparteaza o suprafata mica de piele, cu ajutorul unui bisturiu; cel mai probabil nu va fi nevoie de cusaturi;
  • Prin aspiratie - medicul utilizeaza unul dintre acele de diferite grosimi, pentru a preleva celule dintr-o anumita zona; cel mai adesea, se foloseste in cazul tumorilor care pot fi palpate;
  • Prin endoscopie - medicul foloseste un endoscop (un tub subtire si flexibil, dotat cu o sursa de lumina), pe care il introduce in corpul pacientului (prin gura, rect, tractul urinar sau printr-o mica incizie la nivelul pielii); apoi, cu ajutorul unor unelte introduse prin endoscop, se preleva mostre.

Biopsii in functie de organul investigat

  • Cutanata - la nivelul pielii, in cazul unei eruptii sau leziuni suspecte;
  • Renala - efectuata de un urolog sau radiolog, cu ajutorul CT sau ultrasonografiei ori in timpul unei interventii chirurgicale la rinichi;
  • Hepatica - numita si biopsie de ficat, reprezinta de peste 100 de ani principala metoda de diagnosticare a unei boli hepatice;
  • Osoasa - prelevarea unei mici bucati de os, pentru stabilirea unui eventual diagnostic de cancer osos;
  • De intestin subtire - pentru aceasta, pacientul trebuie sa inghita o pastila atasata de un endoscop, iar apoi este folosita aspiratia pentru a trage specimenul in interiorul capsulei;
  • De san - biopsia tesutului mamar va stabili daca pacienta sufera sau nu de cancer de san;
  • Endometriala - in cazul in care testul Babes-Papanicolau arata prezenta unor celule precanceroase la nivelul uterului, aceasta procedura va stabili daca este vorba despre cancer al acestui organ al aparatului genital feminin;
  • Testiculara - de obicei, biopsia testiculara se foloseste pentru confirmarea infertilitatii, in timp ce pentru cancer testicular se realizeaza o interventie numita orhiectomie;
  • De prostata - mai multe astfel de interventii cu ac sunt realizate la glanda prostatei, iar pentru a ajunge la acest organ se introduce o sonda in rectul pacientului;
  • De maduva osoasa - aceasta operatiune se realizeaza pentru a confirma/infirma prezenta unori boli canceroase/necanceroase, precum leucemie, limfom, infectii, anemie etc.

Etapele biopsiei

Asa cum am vazut deja, biopsiile difera destul de mult intre ele, in functie de procedura folosita si de organul investigat. Cu toate acestea, pot fi trasate cateva etape specifice acestei operatiuni:

  1. Pregatirea pacientului. Pacientul va fi anesteziat local sau general (mai rar), apoi asezat intr-o pozitie care sa faciliteze extragerea probei respective;
  2. Biopsia propriu-zisa. Dupa ce anestezicul si-a facut efectul, are loc operatiunea propriu-zisa. Aceasta poate dura cateva minute sau poate chiar o ora, in timp ce rezultatele vor fi gata in 2 pana la 21 de zile. Recuperarea pacientului este de cele mai multe ori rapida si nu necesita internare;
  3. Pregatirea probelor. Probele sunt de obicei tinute intr-un amestec de apa si formaldehida, in recipiente cu datele pacientului (nume, locul de pe corp de unde a fost extrasa proba etc.);
  4. Analizarea probelor. Dupa ce au fost tratate cu anumiti coloranti, mostrele sunt analizate la microscop, urmarindu-se dimensiunea si forma celulelor/nucleului celulelor, dar si aranjamentul si dispunerea acestora.

Afectiuni care pot fi diagnosticate

Pe langa cancer, principala afectiune care poate fi diagnosticata cu ajutorul unei biopsii, aceasta procedura se mai foloseste si pentru diagnosticul bolilor hepatice, infectii, inflamatii (cauza acestora) si ulcer peptic.

Totodata, organele transplantate pot fi supuse unei biopsii, pentru a vedea daca organismul accepta respectivul organ sau daca boala care a facut necesar transplantul a recidivat.

Galerie foto