Avortul medicamentos reprezintă o procedură care implică administrarea unor pastile cu efect abortiv în scopul întreruperii unei sarcini. Spre deosebire de chiuretaj, în acest caz nu este necesară anestezia și nici utilizarea unor instrumente obstetricale, însă procedura se poate efectua numai sub supraveghere medicală, în prezența unui medic ginecolog. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că avortul este o decizie majoră, cu multiple consecințe emoționale și psihologice, motiv pentru care, înaintea efectuării unei astfel de proceduri, pacienta trebuie să înțeleagă pe deplin care sunt posibilele riscuri și complicații.

Pastilele pentru întreruperea de sarcină necesită o prescripție medicală și trebuie să fie administrate conform recomandărilor medicului. După începerea procedurii, care va dura câteva zile, pacienta trebuie să se prezinte, la intervalele de timp stabilite, pentru control ginecologic, urmat de o ecografie transvaginală. În acest fel, medicul se va asigura că totul se desfășoară normal și nu există complicații, iar dacă observă că avortul a fost incomplet, atunci va fi necesar să intervină, pentru realizarea unui avort chirurgical (chiuretaj).

Avortul medicamentos poate fi realizat numai în cazul unor sarcini incipiente (până la 8-9 săptămâni) și se poate efectua din mai multe motive: fie pentru a finaliza un avort spontan, fie pentru a pune capăt unei sarcini neplanificate sau din cauza unei afecțiuni care impune întreruperea sarcinii. Medicul poate începe procedura doar după efectuarea unui consult ginecologic complet și a unei ecografii, pentru a stabili cu exactitate vârsta sarcinii și pentru a exclude o sarcină extrauterină sau alte situații în care este contraindicată această intervenție.

Ce presupune un avort medicamentos?

După consultația ginecologică, medicul îi va explica pacientei care sunt pașii necesari pentru procedură, ce riscuri există și ce trebuie să facă dacă apar anumite complicații. Avortul medicamentos presupune mai multe etape:

  • Administrarea unei pastile care blochează acțiunea progesteronului – hormonul care ajută la menținerea sarcinii. În lipsa progesteronului, endometrul se subțiază, iar embrionul se va desprinde și va fi expulzat.
  • După 24-48 de ore, pacienta va lua a doua pastilă, iar la câteva ore de la administrarea acesteia, vor începe contracțiile și sângerarea vaginală, semn că avortul se produce. Dacă acest lucru nu se întâmplă, medicul poate recomanda creșterea dozei.

Riscul de infecție este mai mic în cazul avortului medicamentos, comparativ cu avortul chirurgical, iar pacienta nu va trebui să suporte o anestezie. Totuși, dacă avortul este incomplet, atunci va fi necesară realizarea unui chiuretaj, pentru prevenirea complicațiilor.

Care sunt riscurile și contraindicațiile?

Posibilele riscuri ale unui avort medicamentos cuprind, în primul rând, avortul incomplet, urmat de cele mai multe ori de un avort chirurgical (chiuretaj) ori o sarcină în evoluție în cazul în care procedura eșuează. Deși rareori apare infecția în urma acestei proceduri, anumite semne și simptome pot fi semnale de alarmă, care necesită un consult de specialitate:

  • Hemoragie abundentă și prelungită, cu cheaguri;
  • Crampe abdominale severe, cu iradiere în spate;
  • Dureri de cap persistente, însoțite de amețeli;
  • Greață și vărsături;
  • Febră care persistă mai mult de 24 de ore;
  • Scurgere vaginală urât mirositoare.

Există și situații în care avortul medicamentos este contraindicat, pentru că ar pune în pericol viața pacientei:

  • După consultația ginecologică, medicul îi va explica pacientei ce presupune procedura, ce riscuri există și ce trebuie să facă dacă apar complicații.
  • Sarcina este prea avansată, adică atunci când are peste 9 săptămâni, sau există situații în care avortul medicamentos nu se face după 7 săptămâni de sarcină;
  • Pacienta are montat un sterilet (dispozitiv intrauterin);
  • Sarcina ectopică (extrauterină), situația în care sarcina este plasată în afara uterului;
  • Pacienta suferă de anumite afecțiuni cronice - boli cardiovasculare ori pulmonare, tulburări de coagulare, afecțiuni renale, hepatice severe sau tulburare convulsivă necontrolată - epilepsie;
  • Pacienta urmează un tratament cu anticoagulante sau cu steroizi;
  • Alergie la substanțele care trebuie administrate.

Prin urmare, înainte de realizarea unui avort medicamentos, este important ca pacienta să-i prezinte medicului ginecolog un istoric medical complet și să țină cont de toate recomandările și informațiile pe care le va primi în urma consultației.

Cum decurge recuperarea?

După aproximativ o săptămână de la administrarea ultimei pastile, pacienta se va prezenta din nou la medicul ginecolog, pentru o consultație care să confirme că avortul a fost complet și nu există riscuri. Medicul va evalua starea uterului, tipul și cantitatea de sânge eliminat, astfel încât poate observa din timp o posibilă infecție. Dacă embrionul și placenta nu au fost expulzate integral, atunci medicul va recomanda un chiuretaj.

Este normal ca avortul medicamentos să provoace contracții destul de dureroase și o sângerare mai abundentă, dar, dacă apar semne care pot indica posibile complicații, pacienta trebuie să ia imediat legătura cu medicul care o supraveghează. Pentru a reduce cât mai mult riscul de infecție, timp de 2 săptămâni trebuie evitate contactul sexual vaginal și utilizarea tampoanelor interne.

  • Menstruația va reveni după 4-6 săptămâni de la avort, iar o nouă sarcină poate să apară oricând.

Menstruația va reveni după 4-6 săptămâni de la avort, iar o nouă sarcină poate să apară oricând. De aceea, pacientele care nu doresc să mai rămână însărcinate, trebuie să discute cu medicul ginecolog despre alegerea unei metode eficiente de contracepție: sterilet, pastile anticoncepționale sau o altă soluție. În cazul în care pacienta își dorește un copil, dacă nu au existat complicații în urma avortului medicamentos, o nouă sarcină poate să evolueze fără probleme.

Galerie foto

Programează o consultație!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR