Ce este pneumonia?

Pneumonia este o infecție care afectează micii saci aerieni ai plămânilor, adică alveolele pulmonare. Infecția poate fi localizată într-un singur plămân sau în ambii, iar manifestările clinice variază ca intensitate, în funcție de germenii care o declanșează, de vârstă și de starea de sănătate generală a pacientului.

În unele cazuri, pneumonia are o formă ușoară, cu un tablou clinic similar unei banale răceli și cu o durată de câteva săptămâni, alteori conduce spre o deteriorare rapidă a plămânilor, necesitând internarea pacientului și fiind amenințătoare de viață. Pneumonia poate fi provocată de bacterii, virusuri, fungi sau substanțe chimice.

Tipuri de pneumonii

În funcție de localizarea la nivelul plămânului, pneumoniile pot fi lobare, situate într-un lob pulmonar sau pot avea un caracter mai generalizat, fiind răspândite în focare consolidate și la nivelul bronhiolelor. Acest tip de pneumonie se numește bronhopneumonie și poate duce la apariția abcesului pulmonar.

În funcție de agentul infecțios care a declanșat-o, pneumonia poate fi:

  • Pneumonia bacteriană, provocată de bacterii și are caracter mare de contagiozitate;
  • Pneumonie virală, declanșată de virusuri, cu forme mai puțin grave;
  • Pneumonie fungică, întâlnită de regulă la pacienți imunocompromiși sau care suferă de infecția cu virusul HIV;
  • Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae (cele mai mici organisme care pot supraviețui singure), numită și pneumonie atipică;
  • Pneumonia parazitară, declanșată de paraziți precum Entamoeba histolytica;
  • Pneumonia prin aspirație este produsă prin leziuni chimice care apar odată cu inhalarea unor substanțe străine (lichide, vomă, alimente, alte fluide) și apare în cazul unor tulburări de deglutiție sau când pacientul trece prin intubație orotraheală, intoxicație alcoolică acută, anestezie generală, crize epileptice sau accidente vasculare cerebrale.
  • Pneumonia congenitală apare în primele 24 de ore la nou-născuții cu anomalii congenitale ale tractului respirator. Pneumonia interstițială este caracterizată prin afectare alveolară difuză, este mai rară și nu are un agent declanșator cunoscut (boală idiopatică).
  • Pneumonia eozinofilică, declanșată ca urmare a acumulării de eozinofile în țesuturile pulmonare.

În funcție de locul în care se declanșează pneumonia, aceasta poate fi comunitară, când infecția apare într-o comunitate, sau nosocomială, atunci când este o infecție preluată în spital, la cel puțin două zile după internare.

Cauze și factori de risc pentru pneumonie

Multe bacterii pot fi cauza unei pneumonii, dar cea mai des întâlnită în cazurile de pneumonii este Streptococcus pneumoniae, cunoscut și ca Pneumococ. O altă bacterie, Legionella pneumophila, produce un tip sever de pneumonie.

Pneumonia cu pneumococ sau alte bacterii se poate dezvolta de la sine sau poate să apară în urma unei răceli sau a unei gripe. Virusurile gripale sau cele care provoacă răceala comună (rinovirusurile) pot fi și ele cauze declanșatoare de pneumonie la adulți. La copiii mici, virusul sincițial este cea mai comună cauză, provocând pneumonie cu virus respirator sincițial. De asemenea, afecțiunea poate să apară în urma complicației unei infecții cu virusuri paragripale. Fungii precum Pneumocystis jirovecii pot fi cauza pneumoniei în cazul adulților cu sisteme imunitare afectate, slăbite.

Riscul de a dezvolta o pneumonie este influențat și de vârsta unei persoane, copiii mici sub 2 ani fiind mai expuși, pentru că sistemele lor imune sunt încă în dezvoltare. Adulții vârstnici, care au peste 65 de ani, sunt de asemenea mai expuși riscului, pentru că sistemele lor imunitare încep să slăbească.

Mediul înconjurător sau ocupația pot fi, de asemenea, factori de risc pentru pneumonie. Persoanele care lucrează în instituții publice, precum casele de bătrâni, spitale, unități militare sau închisori au și ele un risc crescut de a dezvolta o pneumonie. Un aer poluat sau contaminat cu dejecții toxice va predispune la pneumonie, dar și mediile unde se lucrează cu particule fine, ușor de inhalat (o brutărie, de exemplu).

Fumatul, consumul de droguri sau de alcool influențează de asemenea riscul de a contracta o pneumonie, dar și bolile pe care le are o persoană. Accidentele vasculare, traumatismele cranio-cerebrale, boala Parkinson – sunt boli care afectează capacitatea de a tuși sau de a înghiți, crescând astfel riscul unei pneumonii prin aspirație.

Persoanele care suferă de boli cronice, precum diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare, persoanele cu boli pulmonare preexistente (astm bronșic, BPOC, bronșite cronice, fibroză chistică), cei cu un sistem imun slăbit (sarcină, infecție cu virusul HIV, transplant de organe, chimioterapie, medicație cu corticosteroizi pe termen lung), dar și cei ce au nevoie de spitalizări prelungite sunt expuși riscului de a contracta o infecție la plămâni.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cum se manifestă pneumonia?

Semnele și simptomele unei pneumonii pot fi moderate sau severe. Copiii, vârstnicii sau adulții cu probleme cronice pot dezvolta o pneumonie gravă sau chiar complicații amenințătoare de viață. Simptomele pneumoniei pot include:

  • durere în piept la tușit sau în timpul respirației,
  • tuse cu sau fără secreții,
  • febră,
  • frisoane,
  • transpirații,
  • dispnee,
  • niveluri scăzute de oxigen în sânge, măsurate cu un pulsoximetru
  • dureri de cap și dureri musculare,
  • oboseală extremă,
  • greață, vărsături, diaree.

Vârstnicii nu au totdeauna simptomele tipice de pneumonie. Ei pot prezenta doar vărsături, oboseală sau neliniște, asociate cu febră și tuse. La sugari se poate observa o colorație albăstruie a pielii și a buzelor, contracția spre interior a mușchilor respiratori intercostali la efortul respirator, respirație accelerată și nări lărgite în timpul respirației.

Diagnosticul de pneumonie

Pneumonia se diagnostichează pe baza semnelor și simptomelor clinice, a anamnezei (discuția dintre medic și pacient) și a analizelor medicale. Dacă medicul suspectează o pneumonie, va cere o radiografie pulmonară, pentru a observa inflamația, teste de sânge, pentru a vedea dacă sistemul imun luptă cu infecția și va monitoriza nivelul de oxigen din plămâni folosind pulsoximetria.

Dacă pacientul este vârstnic sau prezintă simptome severe de pneumonie și se află în spital, medicul va folosi și alte metode pentru a diagnostica pneumonia:

  • un test de gazometrie, pentru a măsura nivelul gazelor din sânge,
  • culturi de spută și sânge, pentru a determina agentul infecțios al pneumoniei,
  • un test PCR al mostrelor de sânge și spută, pentru a găsi urmele de ADN ale germenilor,
  • bronhoscopie, pentru investigarea arborelui bronșic,
  • examinare CT, pentru a vedea cât de mult sunt afectați plămânii,
  • toracocenteză, cu scop diagnostic și evacuatoriu, când se va colecta o mostră din fluidul pulmonar din spațiul pleural cu ajutorul unui ac și va fi trimisă la analize.

Posibile complicații

Cele mai comune complicații ale unei pneumonii sunt:

  • insuficientă respiratorie acută,
  • septicemie/sepsis (răspunsul inflamator sistemic al organismului declanșat de o invazie microbiană),  
  • pleurezie (apă la plămâni),
  • insuficiența altor organe,
  • coagulopatie (tulburări de coagulare a sângelui),
  • fibroza pulmonară,
  • abcesul pulmonar,
  • meningita,
  • apariția pneumoniei necrotizante,
  • detresa respiratorie a adultului,
  • distrugerea țesutului pulmonar,
  • bronșiectazia (dilatația permanentă a căilor aeriene pulmonare),
  • pneumonia de ventilație (în cazul pacienților intubați în secțiile de terapie intensivă sau la pacienții care au o traheostomă);
  • pneumotorax.

Cum se tratează pneumonia?

Tratamentul pneumoniei depinde de tipul de pneumonie, de severitatea ei și de bolile asociate pe care le are pacientul. Antibioticele sunt principala armă în lupta cu pneumonia și medicul poate alege un antibiotic empiric, atunci când germenii care stau la baza pneumoniei sunt greu de identificat. În pneumoniile produse de virusuri, sunt prescrise medicamente antivirale, pentru că antibioticele nu funcționează și doar în caz de suprainfecție bacteriană se va introduce un antibiotic.

Antifungicele se prescriu timp de câteva săptămâni pentru a trata pneumonia fungică. Pentru tuse, febră și durere se vor recomanda medicamente specifice, pentru ameliorarea simptomelor. Hidratarea este foarte importantă pe toată durata bolii. Dacă semnele și simptomele sunt severe sau dacă există boli cronice serioase, atunci se impune spitalizarea și administrarea tratamentului sub atenta supraveghere medicală.

La SANADOR, pacienții cu pneumonie beneficiază de consulturi de pneumologie sau pneumologie pediatrică asigurate de medici empatici și bine pregătiți și de cele mai moderne metode de investigație, pentru stabilirea diagnosticului. Tratamentul recomandat este întotdeauna personalizat, în funcție de vârsta și de afecțiunile asociate ale pacientului. Dacă este internarea, pentru bolnavii aflați în stare gravă, echipa medicală a Spitalului Clinic SANADOR va asigura cele mai bune îngrijiri de specialitate, pentru o recuperare cât mai rapidă și evitarea complicațiilor.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR