Antibiograma reprezinta o analiza de laborator care ofera informatii specifice cu privire la rezistenta unei bacterii la anumite categorii de antibiotice. Scopul antibiogramei este de a alege antibioticul potrivit pentru a trata eficient infectia. In functie de rezultatul obtinut, medicul va stabili care este cea mai buna metoda de tratament si care sunt antibioticele indicate fiecarui caz.

Cum se efectueaza

Pentru realizarea unei antibiograme este nevoie de o proba din regiunea unde a fost identificata infectia. Spre exemplu, daca infectia este la rinichi, se va recolta o proba de urina. Este foarte important ca recoltarea sa fie facuta intr-un mediu perfect steril, pentru a nu influenta rezultatele antibiogramei. Contaminarea probei poate conduce la rezultate false, iar pacientului ii poate fi administrat un antibiotic total ineficient.

Dupa recoltarea probei, bacteriile sunt pastrate intr-un mediu propice dezvoltarii acestora, numit mediu de cultura. La suprafata mediului (de regula, o lamela sau o cutie de sticla) sunt aplicate tablete cu  antibiotice, dupa care mediul este izolat si lasat pentru incubare la o temperatura asemanatoare cu a corpului (37°C) pentru o perioada mai lunga de timp (12-24 ore). Dupa ce aceasta perioada de timp se scurge, are loc analiza culturii.

In cazul in care antibioticul nu a avut efect, microbii sau bacteriile cresc sub forma de colonii pana in apropierea tabletei cu antibiotic, ceea ce inseamna ca sunt rezistenti la actiunea acestuia. Antibioticele care au un efect activ asupra bacteriilor si microbilor impiedica dezvoltarea acestora, pastrand cultura la distanta de tableta. In acest caz, se formeaza un cerc cu diametrul de 1-3 cm in jurul tabletei, care permite aprecierea eficientei antibioticului. Astfel, in raport cu distanta de tableta se poate aprecia ca microbii sunt putin sensibili, sensibili sau foarte sensibil la actiunea antibioticului in cauza.

Cum se interpreteaza rezultatele

Efectul antibioticului asupra microbilor sau bacteriilor se numeste efect bacteriostatic. Cu toate acestea, rezultatele obtinute in laborator nu coincid intotdeauna cu efectele inregistrate asupra organismului uman. De exemplu, exista antibiotice care au efect asupra microbilor in mediu controlat, dar nu au efect odata introdus in organism. Acest lucru inseamna ca antibioticele nu pot patrunde in toate regiunile in care exista microbi.

Exista si situatia inversa, cand un antibiotic la care bacteriile din laborator sunt rezistente isi face efectul odata ce este administrat, vindecand respectiva infectie. Explicatia consta in faptul ca, alaturi de antibiotic, organismul are si alte mijloace de aparare impotriva infectiilor, precum proprii anticorpi, leucocite etc., care, impreuna cu antibioticul respectiv, conduc la eliminarea infectiei.

Pot fi intalnite si cazuri in care microbii sensibili la un anumit antibiotic devin rezistenti la cateva zile dupa administrare. In acest caz, medicul va inlocui respectivul antibiotic cu unul echivalent.

In cazurile in care microbii sunt rezistenti la actiunea antibioticelor, medicul poate stabili o combinatie de antibiotice sau un alt dozaj pentru obtinerea celui mai bun efect terapeutic.

In concluzie, antibiograma este o analiza importanta, dar orientativa. Nu exista o garantie totala ca antibioticul poate ajunge in focarul de infectie sau ca o anumita concentratie este suficienta pentru inlaturarea infectiei. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, se dovedeste folositoare la distrugerea bacteriilor si microbilor din organismul uman.

Galerie foto