Bronhoscopie

Bronhoscopia reprezinta introducerea unui endoscop in caile aeriene. Bronhoscopia cu fibra optica flexibia (fibrobronhoscopia) a inlocuit bronhoscopia rigida in practic toate indicatiile diagnostice si in aproape toate indicatiile terapeutice.

Recomandari

E utilizata in prezent doar atunci cand este nevoie de o deschidere mai mare pentru o vizualizare mai buna si un canal de lucru mai larg pentru introducerea intrumentelor.

Exemple: hemorogia pulmonara importanta, in care bronhoscopul rigid permite o identificare mai precisa a originii sangerarii si ofera un canal de lucru larg ce permite aspirarea sangelui si prevenirea asfixiei, aspirarea de corp strain la copiii mici, leziuni obstructive endobronsice care necesita interventie cu laser sau plasare de stent.

Care sunt motivele pentru care se face o bronhoscopie?

1. identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii, cum ar fi sangerarile, dispneea, inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor
2. prelevarea de tesuturi.
3. extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respiratorii
4. diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar
5. evaluarea  tumorilor din caile respiratorii.

Afectiuni

Afectiunile ce pot fi diagnosticate cu ajutorul bronhoscopiei sunt: tumorile maligne (cancerul), tumorile benigne, bolile inflamatorii (inclusiv astm dificil) sau autoimune ale plamanului si cailor respiratorii, bolile sistemice cu afectare pulmonară (ex: boli reumatologice), tulburarile de dinamica a cailor respiratorii.

Bolile infectioase (bronho-pneumonii bacteriene, fungice şamd) pot necesita confirmarea agentului cauzator sau diagnostic diferential.

De ce se face o bronhoscopie de urgenta?

In caz de suspiciune de aspirare/inhalare de corpi straini. Pentru ruptura de perete traheo-bronsic (traumatisme, accidente). In caz de hemoptizie, adica sangerare din arborele bronsic, manifestata prin expectoratie cu sange clar sau firisoare de sange.

Cum se face anestezia in bronhoscopie? Este locala – orofaringiana (“amortirea” limbii si a gâtului). Se foloseste xilina simplă, sub forma de picăauri si spray (cunoscută din stomatologie). Abordul poate fi si nazal, daca permite anatomia pacientului. Pe parcursul investigatiei, vor fi monitorizate pulsul, saturatia in oxigen si tensiunea arteriala. Se utilizeaza narine pentru oxigenarea suplimentara. Totusi, iti specificam faptul ca bronhoscopia se poate efectua si sub anestezie generala, dar, atentie! Pentru acest lucru este necesara o evaluare cu medicul anestezist, inainte de procedura.

Pregatiri pentru interventie

Pacientul NU trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 6-8 ore inainte. Daca pacientul are alte boli asociate (metabolice, neurologice, cardio-vasculare, hipertensiune arterială, aritmii) sau pulmonare (tratament inhalator pentru astm, BPOC) cu tratament de urmat, care nu poate fi intrerupt sau decalat, va administra tratamentul conform indicatiilor stiute si se va prezenta pentru bronhoscopie dupa 2-3 ore.

Daca pacientul are diabet zaharat, care necesita insulina, se va stabili impreuna cu medicul bronholog examinator sau cu personalul auxiliar responsabil de programari momentul bronhoscopiei (eventual dupa doza si masa de dimineata).

Foarte important de mentionat! In cazul in care pacientul se afla sub tratament anticoagulant (de tipul sintrom, trombostop, heparina etc.) sau antiagregant plachetar (aspirina, plavix, trombex), va intrerupe acest tratament, uneori, cu cateva zile inainte de procedura, numai sub indrumarea medicului curant si/sau sub cea a pneumologului/bronhologului.

Ce trebuie sa faca pacientul inainte de bronhoscopie?

Sa anunte medicul de eventualele alergii cunoscute la substantele anestezice. La prezentarea la spital pentru bronhoscopie, pacientul va aduce toate documentele medicale (rezultatele analizelor si ale investigatiilor efectuate pana atunci, inclusiv ne-pneumologice).

In plus, pacientul va opri fumatul cu 2 zile inainte de procedura (va scadea astfel posibilitatea tusei in timpul bronhoscopiei).