Ce este sindromul nefrotic

Sindromul nefrotic este un complex de manifestări clinice caracterizat prin pierderea excesivă de proteine în urină (peste 3g/zi), cauzată de deteriorarea glomerulilor – rețea de capilare localizată în rinichi, cu rol în filtrarea sângelui. SANADOR asigură acces la servicii medicale complete pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor renale, prin consultații de specialitate, analize, investigații și proceduri terapeutice avansate.

În mod normal, glomerulii rețin proteinele necesare organismului, însă când sunt afectați permit trecerea lor în urină, ceea ce duce la dezechilibre precum edeme, scăderea albuminei serice și risc crescut de complicații.

Deși nu este o boală propriu-zisă, ci un set de simptome cauzate de disfuncția rinichilor, sindromul nefrotic este o problemă gravă de sănătate, iar diagnosticarea precoce este importantă pentru prevenirea complicațiilor.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru sindromul nefrotic

În funcție de origine, sindromul nefrotic poate fi clasificat în sindrom nefrotic primar, cu afectare exclusiv renală, și sindrom nefrotic secundar, asociat altor boli sistemice precum diabetul zaharat, lupusul eritematos sistemic, hepatitele virale sau amiloidoza. În multe cazuri, cauza exactă nu poate fi identificată, iar atunci se vorbește despre sindrom nefrotic idiopatic.

Anumite infecții pot crește riscul de apariție al sindromului nefrotic, deoarece pot afecta indirect sau direct funcția glomerulară. Printre acestea se numără:

  • Hepatita B și hepatita C pot produce inflamații cronice și leziuni la nivelul rinichilor, fiind cauze frecvente de sindrom nefrotic secundar.
  • Infecția cu HIV, ce poate duce la glomerulopatie asociată HIV, caracterizată prin pierdere severă de proteine în urină.
  • Malaria, în special formele cronice sau recurente, poate afecta rinichii prin mecanisme imune, determinând apariția unui sindrom nefrotic.
  • Infecția streptococică netratată, precum angina streptococică, poate declanșa o reacție imunologică ce afectează glomerulii, favorizând apariția de sindrom nefrotic la copil.

În funcție de vârstă și context genetic, pot apărea forme particulare ale bolii. Un sindrom nefrotic la copil este frecvent cauzat de glomerulopatia cu leziuni minime, în timp ce cauza unui sindrom nefrotic la adult predomină glomeruloscleroza focală și segmentară sau nefropatia membranoasă.

Din punctul de vedere al factorilor genetici, există și forme rare precum:

  • sindrom nefrotic congenital - manifestat din primele luni de viață,
  • sindrom nefrotic familial - mutații ereditare ce afectează structura glomerulară.
  • La SANADOR beneficiezi de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Semne și simptome de sindrom nefrotic

Sindromul nefrotic prezintă un tablou clinic complex, cauzat de pierderea masivă de proteine prin urină și dezechilibrele metabolice ce decurg din aceasta.

Un simptom frecvent este edemul care apare inițial în jurul ochilor, mai ales dimineața, și progresează spre membrele inferioare, mâini, față și abdomen. Acest edem este determinat de scăderea nivelului de albumină din sânge, ceea ce duce la reținerea lichidelor în țesuturi. Totodată, acumularea de lichid contribuie la creșterea în greutate, independent de aportul alimentar.

Un alt semn caracteristic este urina cu spumă cauzată de proteinurie. Pe lângă aceasta, pot apărea oboseală accentuată, lipsa apetitului, dureri abdominale și senzație generală de rău.

În formele mai severe, pot apărea hipertensiune arterială, semne de infecție sau cheaguri de sânge.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Complicațiile sindromului nefrotic

Sindromul nefrotic implică un risc crescut de complicații, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Unul dintre cele mai frecvente riscuri este formarea de cheaguri de sânge, cauzată de eliminarea proteinelor implicate în prevenirea coagulării, ceea ce crește susceptibilitatea la tromboze venoase.

O altă complicație majoră este hipercolesterolemia și trigliceride crescute. Când nivelul albuminei scade, ficatul compensează sintetizând mai multă albumină, dar concomitent produce în exces lipide, crescând astfel riscul de boală coronariană și ateroscleroză. Aceste dezechilibre contribuie și la hipertensiunea arterială, agravată atât de retenția de sodiu și lichide, cât și de medicamentele utilizate în tratamentul sindromului nefrotic, precum corticosteroizii.

Malnutriția reprezintă o altă complicație semnificativă, ascunsă uneori de edeme. Se poate manifesta prin pierdere în greutate, anemie, deficit de vitamina D și hipotiroidism, afectând astfel echilibrul metabolic și dezvoltarea.

În formele severe sau netratate, poate apărea insuficiența renală acută, cu acumularea rapidă a toxinelor în sânge, necesitând dializă de urgență. Pe termen lung, progresia spre boală cronică de rinichi și apoi boală renală în stadiu terminal este frecventă, necesitând dializă permanentă sau transplant renal.

Pierderea imunoglobulinelor prin urină reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor. Astfel, pacienții cu sindrom nefrotic pot dezvolta infecții grave, precum pneumonia sau meningita.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Diagnosticul de sindrom nefrotic

Diagnosticul de sindromul nefrotic implică o evaluare clinică, completată de analize de laborator specifice și în anumite cazuri de investigații imagistice sau histologice.

Medicul pornește de la examinarea simptomelor caracteristice, cum ar fi edemele periferice, proteinuria masivă, hipoalbuminemia și hiperlipidemia, pentru a orienta investigațiile necesare confirmării diagnosticului.

Primul pas constă în efectuarea unui sumar de urină, unde se detectează prezența anormală a proteinelor, în special albumina. Pentru o evaluare mai precisă, testul de albumină/creatinină trebuie să fie dintr-o probă unică de urină, fie din colectarea urinei pe 24 de ore, cu scopul de a cuantifica exact nivelul proteinelor eliminate. O proteinurie de peste 3,5 grame în 24 de ore este un criteriu esențial pentru diagnostic.

Analizele de sânge oferă informații suplimentare esențiale. Se evidențiază hipoalbuminemia, precum și creșterea valorilor colesterolului total și ale trigliceridelor, ca reacție compensatorie hepatică. Se mai determină funcția renală prin măsurarea creatininei și a ureei serice, utile pentru evaluarea gradului de afectare glomerulară.

În situațiile în care etiologia nu este clară, medicul recurge la biopsia renală, considerată standardul de aur în diagnostic. Biopsia este de obicei indicată în formele de sindrom nefrotic idiopatic.

În afară de aceste teste, medicul va căuta eventuale cauze secundare, precum diabetul zaharat, lupusul eritematos sistemic, infecțiile virale (HIV, hepatita B sau C) sau afecțiuni autoimune. Astfel, specialistul stabilește dacă este vorba despre un sindrom nefrotic primar sau secundar.

Tratament pentru sindrom nefrotic

Tratamentul sindromului nefrotic se axează pe identificarea și tratarea cauzei de bază, controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor. În multe cazuri, un sindrom nefrotic la adult este secundar unor afecțiuni precum diabetul zaharat, bolile autoimune sau alte afecțiuni renale, așadar tratamentul trebuie adaptat în funcție de aceste cauze.

Medicul poate recomanda medicamente precum inhibitorii enzimei de conversie (IECA) și blocanții receptorilor de angiotensină pentru scăderea tensiunii arteriale și reducerea proteinuriei, alături de diuretice pentru combaterea edemelor. Statinele ajută la controlul nivelului crescut de colesterol, iar anticoagulantele sunt indicate în cazul apariției cheagurilor de sânge.

Imunosupresoarele, inclusiv corticosteroizii, sunt folosite în formele cu mecanism imunologic pentru reducerea inflamației glomerulare. În stadii avansate, când rinichii nu mai filtrează eficient, poate fi necesară dializa.

Este recomandată o dietă hiposodată, cu limitarea grăsimilor și, după caz, a proteinelor și lichidelor, pentru a combate edemele.

Prevenirea sindromului nefrotic

Sindromul nefrotic nu poate fi prevenit în mod direct, însă simptomele acestuia pot fi ameliorate prin tratarea cauzei de bază și adoptarea unor modificări dietetice adecvate. Deși nu pot fi prevenite toate cauzele de sindrom nefrotic, se pot lua măsuri pentru a proteja glomerulii renali.

Gestionarea corectă a hipertensiunii arteriale și a diabetului zaharat sunt importante fiindcă aceste afecțiuni pot agrava leziunile glomerulare. Menținerea vaccinărilor la zi, în special pentru infecțiile frecvente și în contextul expunerii la persoane cu hepatită sau alte boli virale, contribuie la reducerea riscului de complicații.

În cazurile de sindrom nefrotic congenital sau sindrom nefrotic familial, prevenția directă este dificilă, însă diagnosticarea precoce și monitorizarea atentă pot reduce progresia bolii și pot preveni complicațiile grave.

Respectarea cu strictețe a tratamentului cu antibiotice, administrarea completă a acestora și evitarea întreruperii premature sunt vitale pentru prevenirea infecțiilor ce pot declanșa sau agrava sindromul nefrotic.

Prognostic în sindromul nefrotic

Prognosticul în sindromul nefrotic variază în funcție de cauza care îl determină, severitatea afectării renale și răspunsul la tratament.

În cazul copiilor, un sindrom nefrotic idiopatic are adesea un prognostic favorabil, mulți dintre aceștia având o remisie completă în adolescență sau la începutul vârstei adulte. Totuși, în formele secundare sau în cele asociate cu leziuni renale extinse, prognosticul poate fi mai rezervat, cu risc crescut de evoluție către boală cronică de rinichi sau insuficiență renală.

Tratamentul adecvat, inclusiv controlul hipertensiunii arteriale, gestionarea dislipidemiei și prevenirea complicațiilor infecțioase, contribuie semnificativ la îmbunătățirea evoluției bolii.

Persistența proteinuriei mari și apariția complicațiilor precum tromboza, infecțiile repetate sau insuficiența renală agravează prognosticul.

Diagnostic și tratament la SANADOR

SANADOR asigură acces la servicii medicale performante, prin abordare multidisciplinară, esențială în cazul unor probleme complexe de sănătate, cum este sindromul nefrotic. Pacienții beneficiază de consultații de specialitate, urmate de analize de laborator și investigații imagistice avansate, în funcție de indicație, pentru identificarea cauzei simptomatologiei și evaluarea eventualelor complicații.

Pentru diagnostic de certitudine, Laboratorul de Anatomie Patologică SANADOR prelucrează probe de țesut prelevate în urma biopsiei renale, oferind rezultate rapide și de mare acuratețe, importante pentru stabilirea tratamentului potrivit. Pacienții beneficiază de monitorizare pe termen lung, pentru modificarea tratamentului atunci când este necesar, și de consiliere nutrițională, astfel încât să respecte o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR