Hipotiroidismul

Ce este hipotiroidismul?

Ai semne și simptome de hipotiroidism? Programează o consultație de endocrinologie la SANADOR, pentru diagnostic rapid și tratament eficient!

• 
  Unele forme de hipotiroidism nu au manifestări clinice și pot fi descoperitre doar în urma unor investigații medicale. Vino la SANADOR pentru un consult de endocrinologie!

Hipotiroidismul, tiroida hipoactivă sau „leneșă”,este o afecțiune endocrină care apare atunci când glanda tiroidă nu mai produce suficienți hormoni tiroidieni (triiodotironina – T3 și tiroxina – T4). Boala evoluează lent, pe parcursul mai multor ani, iar manifestările clinice sunt diferite, în funcție de severitatea afecțiunii. La început, simptomele pot fi de-abia schițate, apoi, pe măsură ce metabolismul continuă să încetinească, acestea devin mai evidente.

Dacă afecțiunea nu este depistată și tratată adecvat în timp util, poate conduce la instalarea complicațiilor - gușă tiroidiană, neuropatie periferică, probleme cardiace, anovulație, chiar și infertilitate.

Femeile sunt mai predispuse la hipotiroidism, mai ales după menopauză, când apar modificări hormonale care provoacă diferite semne și simptome, făcând astfel și mai dificilă descoperirea afecțiunii. Din fericire, există metode eficiente de tratament, care pot înlocui hormonii tiroidieni pe care glanda nu-i mai poate produce, dar această terapie trebuie urmată toată viața.

Tipuri și cauze de hipotiroidism

Există mai multe tipuri de hipotiroidism, fiecare având o cauză diferită:

• Hipotiroidismul primar – este cea mai comună formă a bolii și are ca principală cauză tiroidita Hashimoto (cea mai frecventă formă de tiroidită autoimună), o afecțiune care apare atunci când sistemul imunitar produce anticorpi care atacă și distrug glanda tiroidă, determinând o inflamație cronică. Extirparea glandei tiroide (tiroidectomia pentru tratarea cancerului tiroidian) și iodoterapia sunt alte cauze ale declanșării hipotiroidismului primar.
• Hipotiroidismul secundar (sau hipofizar) – acest diagnostic este pus atunci când hipofiza nu funcționează normal și nu mai „comandă” tiroidei să secrete hormoni tiroidieni.
• Hipotiroidismul terțiar (sau hipotalamic) – este provocat de o disfuncție a hipotalamusului, care determină o activitate scăzută a receptorilor hormonilor tiroidieni.
• Hipotiroidismul subclinic – este o formă mai ușoară a bolii, fără semne și simptome, întâlnită mai frecvent la persoanele care au o inflamație a tiroidei (tiroidită), iar valorile TSH sunt doar ușor crescute, ceilalți hormoni fiind, de obicei, în parametri normali.
• Hipotiroidismul congenital (din naștere) – este provocat de dezvoltarea insuficientă sau anormală a glandei tiroide sau chiar de lipsa ei, iar această formă a bolii poate provoca întârziere în dezvoltarea fizică și psihică a copilului, de aceea tratamentul trebuie să înceapă imediat.

Citește și:

Hipertiroidismul si sarcina

Abordarea modernă pentru managementul obezității

Sindromul de ovar polichistic

Pe lângă aceste cauze, care diferă în funcție de tipul de hipotiroidism, există și anumiți factori de risc. Astfel, afecțiunea se poate declanșa și în urma unei infecții virale, a unui tratament medicamentos sau din cauza unei carențe de iod – în acest sens, este recomandat consumul unor alimente îmbogățite cu iod (cum este sarea iodată).

Manifestările clinice ale hipotiroidismului

Semnele și simptomele hipotiroidismului diferă în funcție de severitatea afecțiunii, dar și de la o persoană la alta. Primele manifestări clinice sunt deseori atribuite altor probleme de sănătate (depresie, menopauză sau tulburări hormonale) și includ oboseală cronică, creștere în greutate și stări depresive.

• 
  Dacă ai semne și simptome de hipotiroidism, programează-te la SANADOR pentru consultație și analize!

În timp, încep să apară și alte semne și simptome, mai greu de ignorat:

• Umflarea glandei tiroide (gușă);
• Sensibilitate exagerată la frig;
• Umflarea feței;
• Menstruații prelungite și abundente și ciclu menstrual neregulat;
• Piele foarte uscată;
• Căderea părului;
• Îngroșarea vocii;
• Constipație;
• Bradicardie (o formă de aritmie în care bătăile inimii sunt mai reduse de 60 pe minut);
• Durere și slăbiciune musculară (miopatie), sensibilitate și rigiditate;
• Durere, furnicături și amorțeală în degete sau palme;
• Probleme de memorie;
• Colesterol mărit.

Boala poate să apară la orice vârstă, inclusiv la sugari. Tulburările de alimentație, creșterea dificilă în greutate, icterul, constipația, tonusul muscular slab, pielea uscată, plânsul răgușit și limba mărită sau herniile ombilicale pot atrage atenția asupra hipotiroidismului prezent la sugar, care trebuie tratat repede, pentru că poate duce la probleme majore în dezvoltarea fizică și mentală a copilului.

De asemenea, boala poate debuta în copilărie, când vorbim despre hipotiroidism la copii și adolescenți, iar simptomatologia poate fi asemănătoare cu cea apărută la adult, la care se mai adaugă dezvoltarea întârziată a dentiției, pubertatea întârziată, precum și o dezvoltare intelectuală insuficientă.

Complicațiile hipotiroidismului

În lipsa tratamentului potrivit, hipotiroidismul poate duce la o serie de complicații, dintre care unele pot avea consecințe grave pentru sănătatea și chiar pentru viața pacientului. Printre cele mai frecvente probleme care pot să apară se numără:

• Gușă – creșterea în dimensiuni a glandei tiroide poate provoca dificultăți la înghițire;
• Tulburări de echilibru – sunt mai frecvente la femeile în vârstă;
• Afecțiuni cardiovasculare – hipotiroidismul poate duce la creșterea nivelului de LDL colesterol, care provoacă ateroscleroză și astfel apare riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral;
• Infertilitate – o cantitate prea mică de hormoni tiroidieni poate să afecteze ovulația;
• Macroglosia – o boală a limbii care se manifestă prin creșterea în dimensiuni a limbii;
• Dureri articulare și musculare;
• Tulburări psihice – din cauza dezechilibrului hormonal, poate fi afectată memoria, dar și starea psihică, astfel încât pacientul devine apatic, depresiv, nu mai este interesat de activități care înainte îi făceau plăcere;
• Rinită cronică;
• Obezitate – deși hipotiroidismul scade pofta de mâncare, afecțiunea încetinește foarte mult metabolismul, iar organismul nu mai poate arde eficient caloriile consumate, astfel încât apare creșterea în greutate;
• Neuropatie periferică – în timp, cantitatea redusă de hormoni tiroidieni poate să distrugă nervii periferici, producând durere, furnicături și amorțeală în membre.

Hipotiroidismul care apare în timpul sarcinii poate să afecteze dezvoltarea fătului, mai ales în primul trimestru, când copilul primește de la mamă hormonii tiroidieni necesari. Astfel, dacă tiroida mamei nu produce o cantitate suficientă de hormoni, bebelușul poate avea întârzieri în dezvoltarea mentală.

În cazuri rare, când nivelul de hormoni tiroidieni este extrem de scăzut, poate să apară o complicație care pune în pericol viața bolnavului – mixedemul (insuficiența tiroidiană), cea mai severă formă de hipotiroidism, care poate duce la comă și la deces, prin hipoventilație, scăderea temperaturii corporale și a nivelului de oxigen din sânge.

• 
  Hipotiroidismul poate duce la complicații severe. Vino la SANADOR pentru diagnostic și tratament!

 Diagnosticul de hipotiroidism

Întrucât simptomatologia poate să difere în funcție de severitatea bolii, diagnosticul se bazează în mare măsură pe rezultatele obținute în urma unor analize hormonale, pentru evaluarea funcției tiroidei, care trebuie interpretate și încadrate în context clinic de către un medic specializat în endocrinologie. Primul test care se face pentru diagnosticarea hipotiroidismului este TSH – hormonul de stimulare tiroidiană.

Pentru o evaluare completă a tiroidei, medicul endocrinolog va palpa glanda, pentru a-i verifica structura și dimensiunea.

În cazul în care acesta este peste limitele normale, se recomandă și testul pentru hormonul tiroidian T4 – tiroxină totală, iar dacă rezultatele vor indica un TSH crescut alături de un T4 scăzut, atunci diagnosticul va fi de hipotiroidism. Uneori, se poate măsura și hormonul tiroidian T3 (triiodotironină) și dacă TSH va fi crescut, dar nivelurile T4 și T3 se vor situa în limitele normale, diagnosticul va fi de hipotiroidism subclinic, care este, de regulă, o boală silențioasă, asimptomatică.

Însă, pentru mai multă siguranță, medicul poate recomanda, suplimentar, mai multe analize hormonale. Pentru o evaluare completă a tiroidei, medicul endocrinolog va palpa glanda, pentru a-i verifica structura și dimensiunea și poate realiza, în cadrul consultației, și o ecografie tiroidiană. Cu ajutorul acestei investigații imagistice pot fi descoperite și alte afecțiuni ale tiroidei – noduli, cancer tiroidian sau inflamație.

De altfel, o consultație de endocrinologie se numără printre investigațiile obligatorii după vârsta de 40 de ani, chiar și în lipsa unor semne și simptome, pentru că hipotiroidismul poate să nu aibă la început manifestări clinice. În acest fel, boala va fi diagnosticată din timp, când poate fi tratată mult mai eficient, fără să apară complicații.

Tratamentul pentru hipotiroidism

Tratamentul pentru hipotiroidism presupune administrarea, pe cale orală, a unui medicament care conține levotiroxină, un hormon de sinteză, artificial, care are un efect similar cu tiroxina (T4) pe care glanda tiroidă nu o mai produce. În acest fel, dispar simptomele afecțiunii și sunt prevenite complicațiile, dar doza necesară zilnic va trebui ajutată în timp, de aceea este important ca bolnavii să-și verifice anual nivelul de TSH. Medicul endocrinolog îi va explica pacientului cum trebuie administrat corect tratamentul, care nu trebuie întrerupt niciodată, astfel încât să-și facă efectul și să nu apară complicații, precum tireotoxicoza.

• 
  Pacienții care suferă de hipotiroidism trebuie să urmeze un tratament special. Vino la SANADOR pentru o monitorizare corectă!

Un pacient care urmează tratament cu levotiroxină nu trebuie să consume suplimente alimentare fără să discute mai întâi cu medicul specialist, pentru că acestea pot influența efectul tratamentului. În special suplimentele care conțin calciu, iod și fier trebuie luate cu precauție.

De asemenea, este recomandată o consultație la un medic nutriționist, pentru stabilirea unei diete echilibrate, personalizate, pentru că unele alimente (soia și produsele foarte bogate în fibre) pot reduce capacitatea organismului de a asimila levotiroxina.

Programează-te!