Insuficiența cardiacă

Ce este insuficiența cardiacă

Ai semne și simptome care pot indica insuficiență cardiacă? Programează cât mai repede o consultație de cardiologie la SANADOR, pentru a primi diagnostic și tratament!

• 
  Programează-te la SANADOR pentru o consultație de cardiologie!

Insuficiența cardiacă este un sindrom complex și una din cele mai întâlnite urgențe cardiovasculare, care apare prin afectarea structurii și funcției inimii, conducând spre incapacitatea acesteia de a pompa suficient sânge către organe și țesuturi. Insuficiența cardiacă determină stază pulmonară cu acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar) și dispnee (respirație îngreunată).

Anumite afecțiuni, cum sunt boala coronariană ori hipertensiunea arterială, pot slăbi treptat inima, până când aceasta nu mai poate pompa corespunzător sânge. Atunci se instalează insuficiența cardiacă, iar tratamentul trebuie început imediat, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului, dar și pentru a reduce riscul de deces. Insuficiența cardiacă are mai multe grade de severitate, iar pacienții au nevoie uneori de transplant cardiac sau de implantarea unui dispozitiv de asistență ventriculară (VAD).

Singura modalitate de a preveni apariția insuficienței cardiace este prevenirea bolilor care duc la instalarea acesteia: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau obezitatea.

Cauze și factori de risc

Insuficiența cardiacă survine din cauza unor boli care afectează sau slăbesc inima, însă poate să apară și atunci când inima devine prea rigidă. În insuficiența cardiacă, principalele camere de pompare ale inimii (ventricule) nu se mai umplu corespunzător între bătăi. Mușchiul cardiac slăbește, iar ventriculele se pot întinde până în punctul în care inima nu mai poate pompa suficient sânge în corp.

Un consult cardiologic este necesar pentru a măsura cât de mult sânge pompează inima la fiecare bătaie, prin fracția de ejecție. Într-o inimă sănătoasă, fracția de ejecție este egală sau mai mare decât 50%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din sângele din ventricule este pompat pe fiecare bătaie.

Însă insuficiența cardiacă se poate instala și cu o fracție de ejecție normală, situație apărută atunci când inima devine prea rigidă, din cauza hipertensiunii arteriale. Insuficiența cardiacă este o complicație gravă a sindromului Eisenmenger, sindromului Churg-Strauss, rezultată din miocardită, dar poate să apară și în urma altor afecțiuni, precum boala Fabry. Arterita Takayasu poate contribui la dezvoltarea insuficienței cardiace prin afectarea fluxului sangvin la nivelul inimii.

• 
  Insuficiența cardiacă poate fi diagnosticată prin consult cardiologic și investigații de specialitate. Programează-te la SANADOR!

Insuficiența cardiacă poate implica partea stângă, ventriculul stâng, partea dreaptă sau ambele ventricule, însă de regulă începe cu ventriculul stâng – principala cameră de pompare a inimii.

Principalele boli care pot duce la instalarea insuficienței cardiace sunt:

• Boala coronariană ischemică și infarctul miocardic. Boala coronariană, cunoscută și sub denumirea de cardiopatie ischemică, este cea mai întâlnită afecțiune a inimii și principala cauză de insuficiență cardiacă dreaptă. Boala apare prin depunerile de lipide în pereții arterelor, care provoacă stenoză și reduc astfel fluxul de sânge. Un blocaj complet al circulației poate provoca un infarct miocardic acut;
• Cardiomiopatia dilatativă este o boală a mușchiului cardiac, în care ventriculul stâng sau ambele ventricule se dilată, făcând ca inima să nu mai pompeze suficient sânge prin corp.
• Cardiomiopatia hipertrofică;
• Cardiomiopatie restrictivă;
• Cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept,
• COVID de lungă durată;
• Boala ocluzivă aortoiliacă;
• Distrofie musculară;
• Angiosarcom cardiac;
• Hipertensiunea arterială. Atunci când tensiune arterială este crescută, inima depune mai mult efort pentru a pompa sânge în corp, iar în timp, această suprasarcină face ca mușchiul inimii să se dilate, să slăbească și să nu mai poată pompa corespunzător sânge către organe și țesuturi;
• Defectele valvulare – valvulopatii (mitrale, aortice, tricuspide). Valvele sunt cele care ajută inima să împingă sângele în direcția corectă, iar afectarea acestora, ca în prolapsul de valvă mitrală, de exemplu, face ca inima să muncească mai mult și, în timp, să slăbească (insuficiență tricuspidiană, stenoză tricuspidiană, insuficiența valvei pulmonare, stenoza pulmonară);
• Afectarea mușchiului cardiac prin consumul excesiv de alcool, de droguri, dar și în urma chimioterapiei;
• Tumori aortice,
• Anomalia Ebstein,
• Miocardita. Aceasta este o infecție virală care produce inflamație la nivelul miocardului și conduce către insuficiență cardiacă stângă;
• Boli cardiace congenitale (defect septal atrial, defect septal ventricular, coarctație de aortă, atrezie pulmonară, boala Marfan). Malformațiile inimii provoacă o funcționare anormală a cordului, iar acest lucru poate duce la insuficiență cardiacă;
• Aritmiile cardiace (fibrilația atrială, bradicardia);
• Blocul bifascicular,
• Bloc trifascicular,
• Hipovolemie funcțională,
• Sindromul carcinoid;
• Fibroză la plămâni,
• Bolile pericardice (pericardită constrictivă și pericardită lichidiană);
• Alte afecțiuni cronice (diabet, bolile tiroidei (boala Graves), sindromul Cushing, HIV) pot conduce și ele spre insuficiență cardiacă cronică.

La apariția insuficienței cardiace contribuie mai mulți factori de risc, printre care:

1. consumul de alcool în exces;
2. apneea în somn;
3. obezitatea;
4. anumite deficiențe, precum deficitul de coenzimă Q10;
5. infecțiile virale.

Uneori, chiar și un singur factor dintre aceștia poate conduce la insuficiență cardiacă, însă, atunci când sunt prezenți mai mulți, riscul crește simțitor. De aceea, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și eliminarea acestor factori de risc poate fi redus considerabil pericolul apariției insuficienței cardiace.

Semne și simptome de insuficiență cardiacă

În forma cronică a insuficienței cardiace, manifestările clinice sunt prezente de multă vreme în viața pacientului, în timp ce în cazul formei acute, semnele și simptomele apar brusc. Acestea pot fi:

• Scurtarea respirației în timpul activităților de rutină sau chiar și când pacientul stă în pat - dispnee și ortopnee;
• Oboseală și slăbiciune;
• Umflarea gambelor, gleznelor sau a labei piciorului;
• Bătăi rapide și neregulate ale inimii;
• Reducerea capacității pacientului de a efectua exerciții fizice;
• Dificultăți de concentrare;
• Cianoză și senzația de mâini și picioare reci
• Wheezing,
• Raluri pulmonare,
• Umflarea abdomenului;
• Grețuri și lipsa apetitului;
• Zgomotele cardiace pot oferi indicii clinice importante în evaluarea severității insuficienței cardiace;
• Dureri în piept (când insuficiența cardiacă apare în urma unui infarct miocardic).

Apariția bruscă a unora dintre simptomele menționate mai sus, mai ales dureri în piept, bătăi rapide și neregulate ale inimii, asociate cu scurtarea respirației, reprezintă semnale de alarmă, care trebuie să trimită pacientul cât mai repede la un Compartiment de Primiri Urgențe.

• 
  Dacă ai dificultăți de respirație sau alte semne și simptome care pot indica insuficiență cardiacă, programează-te cât mai repede la o consultație!

Dacă există deja un diagnostic de insuficiență cardiacă, dar simptomatologia s-a accentuat sau a apărut un semn ori simptom nou (cum ar fi o creștere rapidă în greutate – 2 kg în doar 2-3 zile), înseamnă că insuficiența cardiacă s-a înrăutățit sau nu răspunde la tratament.

Posibile complicații

În insuficiența cardiacă, tratamentele cu medicamente diuretice sau inhibitori ai enzimei de conversie pot favoriza apariția hiperpotasemiei. Complicațiile care pot să survină sunt date de severitatea bolii cardiace, de starea generală de sănătate a pacientului, precum și de alți factori, cum ar fi vârsta. Aceste probleme pot include:

• Insuficiență renală – insuficiența cardiacă poate reduce fluxul de sânge la nivelul rinichilor, iar acest lucru, în lipsa unui tratament adecvat, poate determina apariția bolii cronice de rinichi, care necesită dializă.
• Boli valvulare – valvele inimii, care ajută la curgerea sângelui în direcția corectă, nu mai funcționează bine, pentru că inima este ori mărită, ori suprasolicitată.
• Dilatarea venelor jugulare,
• Sindrom de sinus bolnav;
• Edem pulmonar acut,
• Creșterea în dimensiuni a cordului;
• Stare de șoc,
• Boli hepatice, când ficatul nu mai poate să funcționeze normal, precum hepatopatie congestivă.
• Stop cardiac, ca urmare a unei tulburări severe de ritm cardiac.
• Pleurezie, insuficiența cardiacă poate determina acumularea în exces de lichid în spațiul pleural.

Diagnosticul de insuficiență cardiacă

Diagnosticul este stabilit de medicul cardiolog, care analizează istoricul medical al pacientului și factorii de risc. Apoi, pacientul este supus unui examen clinic riguros și i se recomandă efectuarea mai multor analize și investigații speciale, pentru confirmarea diagnosticului:

• analize de sânge - ionograma serică;
• radiografie toracică;
• EKG;
• măsurarea și monitorizarea stării de oxigenare a sângelui - pulsoximetrie;
• ecocardiografie , ecocardiografie transtoracică, ecocardiografie de stres, sau tehnici ecocardiografice speciale, precum Doppler tisular.
• test de efort - testare cardio-pulmonară de efort;
• tomografie computerizată;
• RMN cardiac;
• coronarografie (angiografie coronariană);
• studii de electrofiziologie;
• biopsie miocardică.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații medicale recomandate în cazul unei suspiciuni de insuficiență cardiacă!

Toate aceste investigații îl vor ajuta pe medicul cardiolog să stabilească care a fost cauza instalării insuficienței cardiace și să recomandate cel mai potrivit tratament.

Însă, pentru a afla care este cea mai bună metodă terapeutică, medicii mai folosesc și clasificările insuficienței cardiace, care sunt în funcție de cauză (boală coronariană, cardiomiopatii, hipertensiunea arterială, miocardite, valvulopatii, boală pericardică, tulburări de ritm și de conducere etc.), de partea inimii care este afectată în mod dominant (stângă, dreaptă ori afectare globală), de mecanismul prin care se produce (sistolică ori diastolică), dar, mai ales, în funcție de severitate - clasificarea NYHA.

• Clasa I – nu există semne și simptome;
• Clasa II – apar simptome (dispnee, oboseală, palpitații) doar în timpul efortului;
• Clasa III – apar simptome chiar și în timpul activităților zilnice;
• Clasa VI – manifestările clinice apar inclusiv în repaus.

Tratamentul insuficienței cardiace

În cazul insuficienței cardiace cronice, este necesară monitorizarea pacientului prin consultații medicale periodice și respectarea tratamentului medicamentos pe toată durata vieții. Uneori, insuficiența cardiacă poate fi tratată prin înlăturarea cauzei care a dus la apariția acesteia - spre exemplu, prin repararea unui defect valvular sau eliminarea unei aritmii. Cei mai mulți pacienți au însă nevoie de un tratament medicamentos personalizat sau de un dispozitiv care să le ajute inima să funcționeze la parametrii optimi.

Pacienții cu insuficiență cardiacă și HTA rezistentă la tratament necesită strategii complexe de tratament, inclusiv optimizarea terapiei diuretice și utilizarea de medicamente specifice pentru insuficiența cardiacă.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR asigură pacienților cu insificiență cardiacă tratament chirurgical sau intervențional, în funcție de indicație.

Tratamentul insuficienței cardiace presupune, de obicei, combinarea mai multor tipuri de medicamente, printre care se numără beta-blocantele, diureticele, vasodilatatoarele și antiaritmicele. Dozele vor fi ajustate frecvent, mai ales la începutul tratamentului, de aceea consultul medical periodic și analizele regulate sunt esențiale.

Tratamentul chirurgical sau procedurile de cardiologie intervențională au ca scop gestionarea unor afecțiuni care provoacă insuficiența cardiacă. Cele mai importante intervenții, realizate de chirurgi cardiovasculari și de cardiologi intervenționiști, sunt:

• Operația de bypass aortocoronarian presupune folosirea unui graft (o bucată dintr-un vas sănătos de sânge prelevată de la pacient), pentru a permite circulația normală, trecând peste porțiunea îngustată a vasului.
• Protezarea sau repararea defectelor valvulare, cum este implantarea transcateter a valvei aortice (TAVI) - operație pentru stenoza aortică.
• Implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker), pentru a normaliza frecvența cardiacă.
• Implantarea unui defibrilator cardiac, pentru a restabili ritmul cardiac în timpul unor crize de tahicardie.
• Implantarea unui dispozitiv de asistare ventriculară (VAD), care ajută ventriculele să pompeze mai bine sângele, soluția fiind recomandată unor pacienți aflați pe lista de așteptare pentru un transplant cardiac sau pentru cei care nu se califică pentru transplant.
• Oxigenarea prin membrană extracorporală (ECMO) - tehnica de circulație extracorporală,
• Transplantul cardiac, la care se apelează în formele grave de insuficiență cardiacă, atunci când aceasta nu răspunde la tratament și are o evoluție foarte rapidă.

Formele grave de insuficiență cardiacă pot beneficia de tratament paliativ, menit să atenueze manifestările clinice (respirația dificilă sau durerea) sau efectele secundare ale tratamentului (greața sau oboseala). Acest tip de tratament este recomandat atunci când insuficiența cardiacă se agravează și nu mai există opțiuni terapeutice.

Stilul de viață recomandat

• 
  Pacienții cu forme grave de insuficiență cardiacă pot beneficia de tratament paliativ. Programează-te la SANADOR!

Schimbarea stilului de viață este esențială pentru ameliorarea semnelor și simptomelor, pentru a încetini progresia bolii și pentru a evita apariția complicațiilor. Primul pas este renunțarea la fumat, dietă hiposodată, întrucât fumatul deteriorează vasele de sânge și crește tensiunea arterială. Alte reguli importante includ evaluarea zilnică a edemelor apărute la nivelul gambelor și gleznelor, menținerea unei greutăți corporale optime, limitarea consumului de sare și alcool, evitarea sedentarismului și a stresului.  

Programează-te!