Ce este miocardita?

Miocardita este o afecțiune care provoacă inflamarea miocardului, adică a mușchiului inimii. Din cauza inflamației, scade capacitatea cordului de a pompa sângele, iar persoana afectată resimte durere în piept, apar aritmii și probleme de respirație. La SANADOR, afecțiunile cardiovasculare sunt diagnosticate prompt și corect, iar pacienții au acces la proceduri moderne de tratament, în funcție de indicația medicală stabilită.

Miocardita se poate dezvolta brusc, situația în care este vorbia despre o miocardită acută, sau poate fi de lungă durată, adică miocardită cronică. În cazuri  severe, afecțiune poate duce la formarea de cheaguri de sânge, care pot declanșa infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

  • Programează-te acum la SANADOR! Sună la 021.9699!

Cauze și factori de risc pentru miocardită

Miocardita poate fi cauzată de infecții, de administrarea unor medicamente, de substanțe chimice sau de o afecțiune care provoacă inflamație la nivelul întregului organism.

Virusurile, bacteriile, paraziții și fungii produc miocardită infecțioasă, darvirusurile sunt cea mai frecventă cauză a bolii, atât pentru miocardita la adulți, cât și pentru miocardita la copii. Există numeroase virusuri care pot duce la miocardită virală: virusul gripal, herpetic, Coxsackie, parvovirusul B19 sau adenovirusuri. De asemenea și virusul SARS-CoV-2, care determină boala COVID-19, poate duce la inflamația mușchiului cardiac, afecțiune numită miocardită post covid. Vaccinurile cu ARNm împotriva COVID-19 pot fi asociate cu miocardită acută, însă incidența cazurilor de miocardită post covid este de 100 de ori mai mare decât cea apărută după vaccinare.

Bacteriile care pot determina miocardită infecțioasă sunt stafilococii, streptococii și bacteriile care provoacă difterie sau boala Lyme. Trypanozoma cruzi și toxoplasma sunt cei mai frecvenți paraziți implicați în cazurile de miocardită infecțioasă. Printre infecțiile fungice care determină miocardită se numără infecția cu Aspergillus și Candida.

Miocardita mai poate fi cauzată de:

  • medicamente: antibiotice, antidepresive, anticonvulsivante, diuretice, chimioterapice;
  • droguri;
  • substanțe chimice sau radiații: expunerea la monoxid de carbon și radiații poate cauza uneori inflamația mușchiului cardiac;
  • boli inflamatorii: lupus eritematos sistemic, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigante.

Factorii asociați cu creșterea riscului de a dezvolta miocardită sunt:

Cum se manifestă miocardita?

Cele mai frecvente semne și simptome de miocardită sunt:

Miocardita la copii se poate asocia cu:

  • dezvoltare deficitară sau creștere redusă în greutate;
  • dificultăți de alimentație;
  • anxietate;
  • febră;
  • respirație rapidă;
  • puls rapid;
  • mâini și picioare palide și reci;
  • producție scăzută de urină (oligurie).

Complicațiile miocarditei

Miocardita poate duce la o serie de complicații severe:

  • Insuficiență cardiacă – dacă nu este tratată, miocardita poate duce la deteriorarea mușchiului cardiac, astfel încât acesta nu mai poate pompa sânge în restul organismului.
  • Infarct miocardic acut și accident vascular cerebral - dacă mușchiul cardiac este afectat și nu mai poate pompa sângele, se pot forma cheaguri de sânge în inimă. Acestea se pot desprinde din inimă și pot produce infarct miocardic atunci când blochează o arteră coronară, sau accident vascular cerebral, când blocajul se produce la nivelul unei artere cerebrale.
  • Aritmii - afectarea mușchiului cardiac poate schimba modul în care bate inima, provocând ritmuri cardiace rapide sau neregulate.
  • Moarte subită - anumite aritmii determinat de miocardită pot face ca inima să înceteze să mai bată (stop cardiac).

Stabilirea diagnosticului de miocardită

Pentru a diagnostica miocardita, medicul va efectua mai întâi anamneza. Astfel, medicul va înțelege mai bine simptomele pacientului și istoricul medical al acestuia. După această etapă, cardiologul va efectua examenul fizic și va asculta inima și plămânii cu ajutorul stetoscopului.

Deoarece miocardita este uneori dificil de diagnosticat, sunt necesare investigații suplimentare, în funcție de recomandarea medicului. Astfel, specialistul poate solicita analize de sânge, pentru a verifica dacă există semne de infarct miocardic, infecție sau inflamație. Aceste teste pot include:

  • Enzimele cardiace (CK-MB, troponină) pot fi crescute dacă există leziuni ale mușchiului cardiac.
  • CRP și VSH pot detecta prezența inflamației în organism.
  • Hemoleucograma și hemocultura se efectuează pentru a depista infecția și microorganismul responsabil de infecție.
  • Teste speciale, pentru a verifica prezența virusurilor în sânge.
  • Teste de anticorpi împotriva virusurilor.
Dr. Rodica Niculescu în fața monitorului de angiograf, în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR.
La Spitalul Clinic SANADOR, procedurile de cardiologie intervențională sunt realizate cu echipamente performante, de ultimă generație.

Investigațiile recomandate de medic mai pot include:

  • Radiografia toracică - arată dimensiunea și forma inimii și a plămânilor. Poate pune în evidență semne de insuficiență cardiacă, precum mărirea inimii sau prezența de lichid în jurul inimii sau plămânilor.
  • Electrocardiograma (EKG) - un EKG pentru miocardită poate evidenția tulburări de ritm, blocuri cardiace sau modificări nespecifice ale segmentului ST și undei T.
  • Ecocardiografia - poate determina cât de sever este afectat mușchiul inimii și poate exclude alte cauze de insuficiență cardiacă (amiloidoză, boli valvulare, malformații cardiace congenitale).
  • RMN cardiac - la pacienții cu miocardită, examenul RMN cardiac pune în evidență semnele de inflamație la nivelul mușchiului inimii. De asemenea, rezonanța magnetică arată dimensiunea, forma și structura inimii.
  • Cateterism cardiac și biopsiecardiologul intervenționist introduce un tub subțire (cateter) printr-un vas de sânge de la nivelul brațului sau de la nivelul zonei inghinale, pe care îl ghidează apoi până la nivelul inimii. Prin acest cateter, medicul injectează o substanță de contrast, care colorează arterele de la nivelul inimii, astfel încât pot fi observate mai clar în timp ce se administrează raze X. În cadrul acestei investigații, poate fi prelevată și o mostră de țesut cardiac (biopsie), care poate indica, în urma unei analize de laborator, dacă există semne de inflamație sau de infecție.
  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Tratamentul pentru miocardită

Tratamentul depide de cauza care a dus la apariția miocarditei și de intensitatea simptomelor pacientului.

Tratamentul medicamentos pentru miocardită

Medicul cardiolog poate recomanda următoarele tipuri de medicație:

Tratament antiinfecțios

Pacienții cu miocardită infecțioasă necesită, în general, tratament de susținere pentru insuficiența cardiacă și pentru aritmiile asociate. Medicamentele antivirale nu s-au dovedit utile la pacienții cu miocardită virală, însă nirmatrelvirul și ritonavirul pot ajuta la tratarea cazurilor de miocardită post covid. Infecțiile bacteriene pot fi tratate cu antibiotice, însă acest tratament s-a dovedit util doar în faza de miocardită acută. Infecția parazitară necesită tratament cu medicamente antiparazitare adecvate.

Corticosteroizi

Aceste medicamente scad intensitatea răspunsului imunitar și ajută la scăderea inflamației. Corticosteroizii pot fi utilizați pentru a trata unele tipuri rare de miocardită virală, precum miocardita cu celule gigante și miocardita eozinofilică.

Medicamente pentru insuficiența cardiacă

Diureticele ajută la eliminarea lichidului acumulat în exces din cauza deteriorării mușchiului cardiac.

Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei scad tensiunea arterială, astfel încât inima nu mai trebuie să lucreze atât de mult. De asemenea, aceste medicamente ajută la refacerea mușchiului cardiac, după un episod de miocardită acută.

Betablocantele sunt utile la pacienții cu insuficiență cardiacă, deoarece scad frecvența cardiacă și tensiunea arterială și astfel inima nu trebuie să lucreze atât de mult pentru a putea pompa sângele.

Imunoglobuline

Imunoglobulinele sunt anticorpi sau proteine care se administrează în perfuzie intravenoasă și care luptă împortiva infecțiilor.

Medicamente pentru tratarea afecțiunilor cronice

Tratarea afecțiunii de bază (ex.lupusul eritematos sistemic) poate ajuta la reducerea inflamației mușchiului cardiac.

Tratament chirurgical pentru miocardită

În cazurile de miocardită acută severă care determină complicații, pot fi necesare intervenții chirurgicale sau diferite proceduri medicale:

Oxigenarea cu membrană extracorporală (ECMO)

Un aparat ECMO elimină dioxidul de carbon și adaugă oxigen în sânge. În timpul procedurii, sângele este extras din corp, trecut prin aparat și retrimis în organism.

Balonul intraaortic de contrapulsație

Acest dispozitiv ajută la reducerea presiunii asupra inimii și la creșterea fluxului de sânge. Medicul introduce un tub subțire (cateter) într-un vas de sânge de la nivelul regiunii inghinale și îl ghidează până la nivelul inimii. Acest cateter are atașat un balon, care se umflă și se dezumflă în artera aortă.

Defibrilator cardiac implantabil

Pacienților cu miocardită care au supraviețuit unui stop cardiac prin tahicardie ventriculară sau prin fibrilație ventriculară li se recomandă implantarea unui defibrilator cardiac. Acest dispozitiv are rolul de a elibera un șoc electric de intensitatea mică, pentru a salva viața pacientului atunci când apare o aritmie severă.

Stimulatorul cardiac

 În cazurile în care miocardita determină afectarea sistemului electric al inimii și apare un bloc cardiac, poate fi necesară implantarea unui stimulator cardiac, pentru a regla bătăile inimii.

Dispozitiv de asistență ventriculară

Un dispozitiv de asistență ventriculară ajută la pomparea sângelui din camerele inferioare ale inimii (ventriculi). Un astfel de dispozitiv poate fi utilizat pentru a ajuta inima să funcționeze cât timp așteaptă alte tratamente, precum un transplant cardiac.

Transplantul cardiac

Transplantul cardiac poate fi necesar la pacienții cu miocardită foarte severă, pentru care celelalte metode de tratament nu sunt eficiente.

O pacientă este tratată printr-o procedură de cardiologie intervențională de dr. Rodica Niculescu, în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR.
În Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, tratamentele intervenționale sunt efectuate în condiții de asepsie similare unui bloc operator.
  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete, performante, pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare. Consultațiile de specialitate sunt urmate de analize de laborator și de investigații imagistice avansate, inclusiv prin RMN cardiac 3 Tesla, astfel încât miocardita sau alte afecțiuni ale inimii sunt descoperite rapid, înainte de apariția complicațiilor.

Tratamentul este stabilit întotdeauna personalizat, în funcție de cauza care a provocat miocardita, de intensitatea semnelor și simptomelor și de alte afecțiuni asociate de care suferă pacientul.

Atunci când este indicat tratamentul intervențional, procedurile se desfășoară în deplină siguranță, în condiții de asepsie similare unui bloc operator, în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, singurul din țară dotat cu două angiografe de ultimă generație Philips Azurion 7. Pacienții primesc cele mai bune îngrijiri de specialitate pe Secția de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiovasculară, acreditată ca secție ATI de categoria I - nivelul maxim de competență.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR