Cancer de colon

Cancerul de colon este un tip de cancer al cărui punct de plecare este la nivelul colonului, un segment important al tractului digestiv.

În mod general, cancerul colonic afectează adulții de vârstă mai înaintată, deși boala poate surveni la orice vârstă. Inițial, boala se manifestă ca un polip mic, necanceros (benign) pe peretele interior al colonului. În timp, o parte dintre acești polipi devin cancere de colon.

Polipii pot fi de mici dimensiuni și, dacă produc simptome, acestea sunt minore. Din acest motiv, recomandările medicilor includ teste de screening pentru a preveni cancerul de colon, inclusiv identificarea și îndepărtarea polipilor înainte de a deveni tumori cu potențial malign.

Dacă, însă, se ajunge în stadiul de cancer colonic, există mai multe metode de tratament (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos, chimioterapie, terapie țintită și imunoterapie) pentru a putea controla evoluția acestuia.

Cancerul colonic poate avea denumirea de cancer colorectal, termen ce include practic un cancer al colonului și al rectului care, de altfel, are ca punct de plecare rectul.

Cauze

Pentru majoritatea cancerelor de colon, nu se poate preciza o etiologie exactă.

La baza dezvoltării cancerulului de colon stau mutațiile ADN care au loc la nivelul celulelor din peretele colonului, iar ca efect celulele vor avea un comportament anormal și se vor multiplica necontrolat.

Celulele sănătoase se divid după un tipar prestabilit pentru a menține echilibrul regenerării celulare și buna funcționare a organismului. Atunci când ADN-ul unei celule este afectat de o mutație, acea celulă începe să se multiplice necontrolat chiar dacă în acea populație celulară nu mai este nevoie de noi celule. Se ajunge astfel la un dezechilibru între celulele noi formate și cele care își finalizează ciclul de viață. Pe măsură ce aceste celule modificate genetic se acumulează, se dezvoltă formațiunea tumorală.

Cu timpul, creșterea numărului de celule canceroase va avea o amploare suficient de mare încât să ducă la distrugerea țesutului sănătos de vecinătate prin invazie. De asemenea, celulele canceroase pot migra pe calea torentului sanguin către alte regiuni ale corpului, unde pot duce la formarea de metastaze.

Factori de risc

Printre factorii care ar putea amplifica riscul de a dezvolta cancer de colon, pot fi incluși:

• Vârsta înaintată – cancerul colonic poate fi diagnosticat la orice vârstă, însă majoritatea pacienților cu acest diagnostic au peste 50 de ani. Un aspect interesant și demn de luat în considerare este faptul că, în clinică, s-a observat o rată de incidență a acestui tip de cancer în creștere la persoanele cu vârstă mai mică de 50 de ani, fenomen pentru care medicii încă nu au găsit o explicație științifică;
• Apartenența unei anumite rase – rasa afro-americană este expusă unei rate de incidență mai mari de a dezvolta acest tip de cancer;
• Antecedente de cancer colorectal sau polipi – pacienții cu istoric de polipi colonici sau cancere colonice au un risc mai mare de a dezvolta o tumoră de acest tip;
• Boli inflamatorii intestinale – Boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni inflamatorii care predispun pacientul la dezvoltarea unui cancer de colon;
• Sindroame ereditare care expun pacienții dezvoltării cancerului de colon – un procent mic din cancerele de colon pot fi asociate cu sindroame genetice familiale ( polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch/cancer colorectal nonpolipozic ereditar);
• Istoric familial de cancer colonic – prezența bolii la una dintre rudele de gradul I predispune pacientul la un risc mai mare de a dezvolta această boală;
• Regim alimentar bogat în grăsimi și sărac în fibre – există studii care asociază cancerul colorectal cu dietele bogate în carne roșie și carne procesată;
• Stil de viață sedentar – pacienții care nu au activitate fizică susținută au un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer;
• Diabetul zaharat – pacienții care au diabet zaharat sau rezistență la insulină au un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer;
• Obezitatea – persoanele obeze prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer de colon și un risc crescut de deces prin această boală prin comparație cu pacienții cu greutate normală;
• Fumatul – persoanele fumătoare au un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer;
• Consumul de alcool – ingestia de cantități mari de alcool predispune la un risc mai mare de a dezvolta acest tip de cancer;
• Radioterapia – această metodă de tratament aplicată la nivel abdominal pentru a trata alte cancere poate predispune la dezvoltarea unui cancer colonic.

Simptome

Manifestările cancerului colonic pot cuprinde:

• Tulburări ale tranzitului intestinal, prezența constipației și diareei sau modificări în consistența scaunului;
• Hematochezie (prezența sângelui în scaun datorată sângerărilor de la nivelul rectului sau altui segment digestiv situat în amonte);
• Disconfort abdominal resimțit de pacient ca și crampă, balonare sau durere;
• Senzație de defecație incompletă;
• Oboseală sau slăbiciune;
• Scădere ponderală involuntară.

O mare parte a pacienților nu manifestă simptome în stadiile incipiente ale bolii. Când simptomele apar, ele depind de dimensiunile tumorii și de localizarea acesteia de-a lungul colonului.

Prevenție

Medicii recomandă screening-ul pentru cancerul colonic începând cu vârsta de 50 de ani pentru pacienții cu risc mediu și mai devreme la pacienții cu istoric familial sau antecedente de cancer colonic.

Apariția cancerului colonic poate fi prevenit urmând câteva măsuri cu privire la stilul de viață:

• Dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale;
• Consum moderat sau ocazional de alcool;
• Renunțarea la fumat;
• Efectuarea exercițiilor fizice în majoritatea zilelor săptămânii;
• Menținerea unei greutăți corporale optime.

Diagnostic

Diagnosticul poate fi stabilit în cadrul efectuării screening-ului pentru cancer colonic la pacienți sănătoși, asimptomatici sau cu simptome ușoare. Identificarea cancerului în stadii incipiente oferă cele mai multe șanse de vindecare a cancerului. Prin efectuarea screening-ului, se ajunge la scăderea ratei de deces prin cancerul colonic.

Există mai multe metode de screening, însă în funcție de profilul medical al fiecărui pacient, se stabilesc cele mai bune opțiuni împreună cu medicul curant.

Dacă simptomele sunt sugestive pentru cancer colonic, medicul specialist poate să recomande efectuarea investigațiilor specifice pentru a stabili cu acuratețe diagnosticul:

1. Colonoscopie – investigație invazivă prin intermediul căreia un tub flexibil este introdus în colon prin rect și poate fi vizualizat aspectul mucoasei ce căptușeste toată lungimea colonului; dacă se identifică formațiuni sau polipi, se pot preleva biopsii pentru efectuarea examenului histopatologic sau se pot rezeca polipii;
2. Analize de sânge – anumite analize pot oferi informații despre statusul general al organismului (funcție hepatică, funcție renală) sau despre anumite susbtanțe produse la nivelul colonului (CEA – nivelul antigenului carcinoembrionar poate fi urmărit în dinamică, prin dozări repetate, oferind informații valoroase despre prognosticul bolii colonice și despre răspunsul la tratament).

În cazul în care s-a stabilit diagnosticul de cancer colonic, pasul următor este să se determine dacă boala s-a extins în corp. Toate aceste informații contribuie la stabilirea corectă a stadiului cancerului și, implicit, la alegerea tratamentului potrivit.

Extinderea tumorală poate fi determinată prin efectuarea de CT abdominal, pelvin, toracic, deși în cele mai multe cazuri, stadiul bolii se poate determina complet după efectuarea intervenției chirurgicale.

Stadiile cancerului de colon pot fi cuantificate pe o scară de la 0 la IV, unde 0 sugerează un cancer limitat la interiorul colonului, în timp ce stadiul IV arată un cancer avansat care s-a extins metastatic în alte organe.

Tratament

În funcție de particularitățile cazului, prezența altor afecțiuni preexistente, localizarea cancerului de-a lungul colonului și stadiul bolii, se decide împreună cu medicul curant abordarea terapeutică optimă.

Tratamentul cancerului de colon presupune, de regulă, intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează formațiunea tumorală, urmată sau nu de radioterapie/chimioterapie, după caz.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical pentru cancerul colonic în stadiu incipient presupune metode minim invazive de îndepărtare a cancerului: polipectomie (în cadrul colonoscopiei), rezecție endoscopică a mucoasei (presupune rezecția polipului și a regiunii de inserție pe mucoasa colonică), chirurgie minim invazivă (rezecție laparoscopică a formațiunilor tumorale care nu pot fi rezecate în cadrul colonoscopiei).

Tratamentul chirurgical pentru cancerul colonic avansat poate avea mai multe abordări: colectomie parțială, colectomie extinsă cu montare de colostomă, rezecție ganglionară.

Tratamentul chirurgical poate avea, de asemenea, și un rol de rezolvare a unei complicații sau afecțiune severă provocată de prezența tumorii (blocaj, ocluzie intestinală, durere severă, sângerare masivă).

În cazurile în care cancerul colonic este extins la nivel hepatic și pulmonar, iar starea de sănătate generală a pacientului este bună, poate fi recomandată chirurgia sau alte tratamente țintite pentru a îndepărta formațiunea tumorală. Chimioterapia poate fi utilizată atât înainte, cât și după procedura de îndepărtare a tumorii. Această abordare terapeutică mărește șansele de vindecare pe termen lung al cancerului.

Chimioterapie

Chimioterapia se bazează pe administrarea medicației în scop de distrugere a celulelor canceroase. În cancerul colonic, chimioterapia de obicei se recomandă după intervenția chirurgicală, dacă tumora este de mari dimensiuni sau este extinsă ganglionar. Astfel, chimioterapia poate ajuta la distrugerea celulelor canceroase remanante și poate contribui la prevenirea recidivelor.

Chimioterapia poate fi utilizată, de asemenea, înainte de efectuarea intervenției cu scopul de a concentra și micșora volumul tumoral pentru un abord chirurgical mai bun și pentru obținerea unui rezultat mai bun chirurgical.

Chimioterapia contribuie și la ameliorarea simptomatologiei cancerului colonic în cazurile în care nu se poate apela la terapia chirurgicală sau în situațiile în care cancerul s-a extins la nivelul altor organe; poate fi asociată cu radioterapia.

Pentru pacienții cu risc scăzut, diagnosticați cu cancer colonic în stadiul III, se poate recomanda o cură minimă de chimioterapie post-chirurgical. Această abordare poate scădea rata de apariție a efectelor adverse prin comparație cu utilizarea tradițională a chimioterapiei, dovedind o eficiență foarte bună.

Radioterapie

Radioterapia utilizează surse de radiații cu scopul de a distruge celulele canceroase. Poate fi utilizată pentru a micșora o tumoră voluminoasă înainte de intervenție astfel încât cancerul să poată fi îndepărtat mai facil.

În cazurile în care chirurgia nu reprezintă o opțiune terapeutică, radioterapia poate fi utilizată pentru ameliorarea simptomatologiei. Uneori, radioterapia se asociază cu chimioterapia.

Terapie țintită

Terapia țintită se concentrează pe anumite anomalii de la nivelul celulelor canceroase. Prin efect asupra acestor defecte, aceste terapii pot distruge țintit populațiile celulare tumorale.

Medicația de acest tip este de obicei asociată cu chimioterapicele și această combinație este frecvent folosită în cazurile de cancer avansat.

Imunoterapie

Imunoterapia reprezintă un tip de terapie medicamentoasă care se bazează pe acțiunea sistemului imun pentru a contracara cancerul. Combaterea bolilor prin sistemul imun propriu organismului poate să nu funcționeze asupra celulelor canceroase pentru că acestea produc proteine ce le ajută să nu fie detectate și distruse de sistemul imun propriu. Imunoterapia însă acționează tocmai prin interferența cu mecanismul anterior descris.

Imunoterapia este, de regulă, destinată cancerelor colonice avansate.

Îngrijire paliativă

Paliația este domeniul medical care se ocupă cu îngrijirea suportivă, controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni severe oncologice.

Pacienții diagnosticați cu această boală care primesc tratamentele optime asociate cu o îngrijire paliativă corespunzătoare beneficiază de o calitate superioară a vieții și de un prognostic mai bun al bolii.