Diverticuloza

Diverticuloza, denumită și boala diverticulară, este o suferință a tubului digestiv inferior care afectează de cele mai multe ori colonul (porțiunea de intestin situată între intestinul subțire și rect, denumită intestin gros), caracteristica principală fiind prezența diverticulilor. Diverticulul este o protruzie, un „buzunăraș” care se formează la nivelul peretelui intestinal, în zonele cu rezistență scăzută, ca urmare a presiunii crescute.

Boala diverticulară poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Riscul de apariție a diverticulozei crește cu vârsta. Această afecțiune este larg răspândită în întreaga lume și mai ales în țările dezvoltate. Majoritatea persoanelor cu diverticuloză nu prezintă simptome specifice și este posibil chiar ca afecțiunea să nu se manifeste niciodată pe parcursul vieții. De obicei, boala diverticulară este descoperită în timpul unei colonoscopii sau al unei endoscopii efectuate pentru alte motive medicale.

Diverticulita este inflamația acută a diverticulilor de la nivelul colonului, care se manifestă prin dureri abdominale severe, febră și tulburări ale tranzitului intestinal. Diverticulita apare atunci când „buzunărașele” se infectează sau când peretele diverticulului se rupe.

• 
  Contactează specialiștii SANADOR pentru a afla dacă suferi de diverticuloză!

Factori predispozanți pentru diverticuloză

Riscul crescut de apariție a bolii diverticulare se întâlnește la persoanele în vârstă, la persoanele obeze, la persoanele fumătoare și la cele sedentare, care nu fac zilnic exerciții fizice. O dietă alimentară bogată în grăsimi și săracă în fibre predispune la apariția diverticulozei.

Prezența bolii diverticulare la rudele de gradul I este un indicator de risc crescut, mai ales dacă acestea au fost diagnosticate înainte de vârsta de 50 de ani. Anumite medicamente sunt asociate cu un risc crescut de apariție a diverticulitei, precum corticosteroizii, opioidele sau antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofenul, naproxenul etc.).

Simptomatologia asociată diverticulozei

Simptomul cel mai întâlnit în boala diverticulară este durerea abdominală, localizată de obicei în abdomenul inferior. Durerea poate avea caracter constant și poate persista mai multe zile. Alte manifestări ale diverticulozei pot fi febra, constipația, diareea, flatulența, vărsăturile și starea de greață.

În diverticulita acută apar simptomele descrise mai sus, prezentarea clinică putând fi diferită în funcție de locația diverticulului afectat, de severitatea procesului inflamator și de prezența complicațiilor. Abdomenul poate fi sensibil la atingere, poate apărea sângerare activă exteriorizată rectal (hematochezia) și uneori chiar durere în timpul urinării din cauza inflamației colonului sigmoid în apropierea vezicii urinare. Diverticulita acută este asociată cu un risc crescut de apariție a complicațiilor.

Prezentarea la medicul specialist este recomandată dacă ați avut durere abdominală persistentă, inexplicabilă, care nu cedează, asociată cu febră, constipație sau diaree.

Diagnosticul diverticulozei

Durerea abdominală poate fi cauzată de multiple afecțiuni ale tractului digestiv, de aceea un consult de specialitate este necesar pentru a exclude alte patologii cu simptomatologie similară, precum sindromul intestinului iritabil, boala celiacă sau cancerul de colon. Medicul specialist gastroenterolog va efectua un examen fizic complet, cu atenție la palparea abdomenului pentru a descoperi zonele sensibile sau dureroase.

Testele diagnostice ce pot fi utilizate în diagnosticarea diverticulozei sunt:

• Analizele de sânge (hemograma completă, teste biochimice, teste de inflamație);
• Sumarul de urină cu urocultură – pentru a exclude o infecție urinară;
• Testele de sarcină – pentru a exclude o sarcină;
• Examenul coproparazitologic cu coprocultură;
• Radiografia abdominală cu bariu;
• Ecografia abdominală;
• Examenul computer tomograf;
• Colonoscopia.

Imagine radiologică (tranzit baritat) care evidențiază diverticuloza colonică

Examenul CT este testul imagistic recomandat în diagnosticul de certitudine al bolii diverticulare, deoarece este de ajutor medicului în stabilirea gradului de severitate, precum și în descoperirea prezenței complicațiilor. Examenul CT este sigur, fiind singurul test diagnostic recomandat într-un puseu acut de diverticulită.

Colonoscopia este o procedură diagnostică invazivă cu ajutorul căreia medicul va putea identifica prezența diverticulilor, dar și alte anomalii ale tubului digestiv inferior. Nu este recomandată într-un puseu acut de diverticulită, datorită unui risc mare de apariție a unor complicații.

Imagine endoscopică specifică pentru diverticuloza colonică

La SANADOR, aceste proceduri se efectuează cu aparatură performantă, de ultimă generație, iar pacienții beneficiază de ajutorul unei echipe dedicate, pregătite să asigure confortul și siguranța manevrei medicale. Programează-te la SANADOR pentru a afla dacă suferi de diverticuloză!

Tratamentul diverticulozei

Boala diverticulară se tratează în funcție de severitatea simptomatologiei. O dietă alimentară bogată în fibre poate ameliora simptomele. Se recomandă creșterea graduală a consumului de fibre și consumul adecvat de lichide pentru a evita balonarea sau flatulența.

În diverticulita necomplicată asociată cu simptome ușoare se recomandă, pentru câteva zile, o dietă alimentară constituită exclusiv din lichide. În anumite cazuri, în funcție de istoricul personal al pacientului, medicul poate recomanda tratament antibiotic pentru a preveni apariția complicaților.

În diverticulita complicată, date fiind simptomele severe, pacientul necesită spitalizare și tratament intravenos cu antibiotice. Pacientul trebuie, în aceste condiții, să nu consume lichide și alimente timp de câteva zile. Dacă se descoperă apariția unui abces, poate fi nevoie ca medicul să dreneze conținutul abcesului.

Tratamentul chirurgical este necesar atunci când apar abcese intestinale, fistule, obstrucții sau când apare perforația peretelui intestinal. Pacienții cu imunitate deficitară care prezintă episoade recurente de diverticulită acută sunt candidații ideali pentru tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în rezecția porțiunii de intestin afectate, procedura efectuându-se minim invaziv, laparoscopic sau prin chirurgie robotică.

Cea mai avansată chirurgie minim invazivă este chirurgia robotică. La Spitalul Clinic SANADOR, cu ajutorul sistemului robotic da Vinci Xi, se pot efectua o varietate de intervenții robotice pentru boala diverticulară. Chirurgia robotică vine să compenseze limitele chirurgiei laparoscopice, crescând considerabil calitatea imaginii câmpului operator, amplificând dexteritatea, îmbunătățind precizia chirurgicală și confortul ergonomic.

• 
  Vino la SANADOR pentru a beneficia de cei mai buni specialiști și de cea mai bună opțiune de tratament!

Complicațiile diverticulozei

Inflamația acută a diverticulilor poate fi simplă, atunci când nu se asociază cu apariția complicațiilor și atunci când răspunde la tratamentul medicamentos, fără a fi nevoie de intervenție chirurgicală. Se întâlnește la aproximativ 75% din persoanele diagnosticate.

Diverticuloza complicată se întâlnește la 25% din cazuri și, deseori, necesită intervenție chirurgicală. Complicațiile următoare pot apărea în diverticulita acută:

• Abcesul – colecție localizată de puroi;
• Fistula – un pasaj anormal între două cavități (între intestin și vezica urinară);
• Obstrucția – blocajul materiilor fecale prin colon;
• Peritonita – infecția acută a spațiului din jurul organelor din abdomen;
• Sepsisul – răspuns inflamator exagerat al întregului organism.

Unele persoane diagnosticate cu diverticuloză pot dezvolta în timp o altă afecțiune inflamatorie a tractului digestiv, colita segmentară, care poate coexista cu boala diverticulară. Episoade frecvente de diverticulită acută pot duce la apariția fibrozei și, implicit, a unei stricturi colonice, cu instalarea obstrucției și a blocajului materiilor fecale în intestin.

Prevenția diverticulozei

Pentru prevenirea diverticulitei, se recomandă efectuarea de exerciții fizice cu regularitate, minimum 30 de minute pe zi, deoarece acestea ajută la pierderea în greutate și reduc presiunea de la nivelul colonului. O dietă alimentară echilibrată, bogată în fibre (fructe, legume proaspete, cereale integrale, nuci, semințe de orice fel etc.) scade riscul de apariție a diverticulitei.

De asemenea, se recomandă un consum adecvat de lichide asociat dietei bogate în fibre pentru a preveni constipația. Renunțarea la fumat este indicată, deoarece acesta este asociat cu un risc înalt de apariție a diverticulilor colonici. Evitați medicația cu antiinflamatoarele nesteroidiene pe cât posibil și rețineți că antibioticele și probioticele nu sunt recomandate pentru prevenirea reapariției diverticulitei acute.