Singurul tratament in cazul debutului apendicitei este interventia chirugicala pentru indepartarea apendicelui, denumita apendicectomie. Procedura trebuie efectuata rapid de la debut, pentru a se evita ruperea apendicelui si raspandirea infectiei la nivel intraabdominal.

Interventia chirugicala poate fi facuta prin metoda traditionala, prin laparoscopie sau printr-o combinatie intre cele doua, in functie de recomandarile medicale.

Apendicectomia traditionala presupune o singura incizie in zona fosei iliace, pe cand metoda laparoscopica presupune mai multe incizii mici. Nu exista o metoda mai buna, ci depinde in functie de fiecare caz in parte.

Nu e nevoie de spitalizare post-operatorie, majoritatea pacientilor putand sa paraseasca spitalul in aceeasi zi. In cazul in care apendicele s-a rupt sau exista alte complicatii, este necesara o perioada de spitalizare cu administrare de antibiotice.

Dupa apendicectomie, activitatile normale pot fi reluate in cateva saptamani. Cei care au suportat o operatie de apendicita prin metoda laparoscopica au nevoie de un timp mai scurt de recuperare, de pana la doua saptamani. Daca apar semne de infectie, febra sau dureri asociate cu inrosirea sau tumefierea regiunii, se recomanda consultul doctorului.

Apendicectomia (operatia de apendicita) reprezinta indepartarea pe cale chirurgicala a apendicelui. Aceasta procedura este realizata in cazul inflamarii apendicelui vermiform, afectiune ce poarta numele de apendicita, cu scopul evitarii complicatiilor severe, precum peritonita sau abcesul abdominal.

Apendicectomia este o interventie chirurgicala des intalnita, cu o incidenta de 1 la 2000 de persoane. Prezenta apendicelui a fost consemnata inca din antichitate, fiind mentionata de vechii egipteni in urma cu patru milenii. De multe ori, apendicele era prezervat post-mortem impreuna cu alte organe, ca parte a procesului de mumificare. Primele schite ale apendicelui ii apartin lui Leonardo da Vinci, fiind realizate in anul 1492.

Apendicita acuta nu are o cauza sigura stabilita, insa este determinata in general de obstructia lumenului apendicular cu bacterii, coproliti, viermi intestinli, alti corpi straini, sau de hipertrofia tesutului limfoid submucos. Inflamatia exacerbeaza flora microbiana aeroba si anaeroba din regiune, provocand leziuni vasculare care conduc la infarctizarea peretului apendicular, perforatie si peritonita.

Galerie foto