Ce este agranulocitoza

Agranulocitoza, denumită și granulocitopenie, este o afecțiune gravă și rară, care implică scăderea numărului de granulocite din sânge. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de specialitate, de analize și investigații avansate și de tratamente moderne, cu rezultate bune.

Denumirea „agranulocitoză” derivă din termenul „granulocit”, adică un tip de celulă a sistemului imunitar care conține granule bogate în enzime capabile să distrugă bacterii și alte organisme dăunătoare. Granulocitele se formează în măduva osoasă și includ trei tipuri de celule: neutrofile, eozinofile și bazofile.

La SANADOR, analizele de sânge sunt recoltate în cele mai bune condiții și prelucrate în laboratoare dotate cu aparatură de ultimă generație.

În cazul agranulocitozei, măduva osoasă nu mai produce suficiente granulocite, ceea ce duce la o imunosupresie profundă. Persoanele afectate devin extrem de vulnerabile chiar și la infecții minore.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de agranulocitoză

Agranulocitoza se clasifică în două forme principale: agranulocitoza congenitală și agranulocitoza secundară (dobândită), diferențiate în funcție de modul în care apare granulocitopenia.

Agranulocitoza congenitală este o formă ereditară, cauzată de anomalii genetice, care afectează producția de granulocite în măduva osoasă. Aceasta debutează încă din copilărie și este adesea diagnosticată la sugari sau copii mici. Un exemplu reprezentativ este sindromul Kostmann, care determină un scăderea drastică a numărului de neutrofile și o susceptibilitate crescută la infecții recurente și febră, uneori însoțite de complicații osoase.

Agranulocitoza secundară apare la vârste mai mari și este frecvent întâlnită la adulți. În până la 70% din cazuri, aceasta este asociată cu efecte adverse ale unor tratamente care afectează funcționarea măduvei osoase. Intervențiile medicale sau anumite boli hematologice pot contribui la apariția acestui tip de granulocitopenie.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Diferența dintre agranulocitoză și neutropenie

Agranulocitoza reprezintă o formă severă de neutropenie, ambele afecțiuni fiind caracterizate printr-o scădere anormală a numărului de celule albe din sânge esențiale pentru apărarea organismului. Principala diferență dintre agranulocitoză și neutropenie constă în gravitatea deficitului celular și în niveluri specifice ale acestuia.

Neutropenia este diagnosticată atunci când nivelul neutrofilelor scade sub 1500 de celule pe microlitru de sânge, o valoare considerată sub limita normală, mai ales în cazul persoanelor cu vârsta peste 10 ani. Pe măsură ce acest număr scade, riscul de infecții crește proporțional. Atunci când nivelul neutrofilelor coboară sub 500 de celule pe microlitru, vorbim despre agranulocitoză, adică forma cea mai gravă a neutropeniei, în care capacitatea organismului de a combate infecțiile devine critic compromisă.

O altă diferență dintre agranulocitoză și neutropenie se referă la reducerea semnificativă a tuturor granulocitelor circulante, dintre care neutrofilele sunt cele mai numeroase și importante în apărarea împotriva infecțiilor bacteriene. Astfel, termenul de agranulocitoză subliniază nu doar o cantitate foarte scăzută de neutrofile, ci și o perturbare profundă a funcției imunitare mediate de granulocite.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru agranulocitoză

Cauzele și factorii de risc ai agranulocitozei reflectă complexitatea mecanismelor care conduc la scăderea numărului de granulocite din sânge. Această scădere poate fi cauzată fie de o producție inadecvată de granulocite în măduva osoasă, fie de distrugerea prematură a acestora în circulație.

Forma congenitală este rară și apare din cauza unor mutații genetice care afectează producția normală a neutrofilelor. Un exemplu bine cunoscut este agranulocitoza infantilă genetică, cunoscută și sub denumirea de sindrom Kostmann, care determină infecții recurente, febră și tulburări osoase încă din perioada neonatală. Alte sindroame ereditare, precum Shwachman-Diamond, Seckel sau disgeneza reticulară, pot fi asociate cu agranulocitoza congenitală și uneori necesită transplant medular.

Agranulocitoza medicamentoasă este cea mai frecventă cauză de agranulocitoză secundară. Medicamentele pot acționa prin inhibarea formării granulocitelor în măduva osoasă sau prin distrugerea directă a precursorilor celulari. Exemple relevante includ antipsihotice, antibiotice beta-lactamice și antiinflamatoare nesteroidiene. Există o relație directă între agranulocitoza și antitiroidienele care pot declanșa reacții autoimune ce distrug neutrofilele. Agranulocitoza și antitiroidienele sunt un exemplu clasic de interacțiune între terapie și efecte hematologice severe.

O altă situație frecventă este agranulocitoza și chimioterapia. Medicamentele chimioterapice afectează profund măduva osoasă, ducând la o suprimare temporară sau permanentă a producției de granulocite. Această asociere este frecvent întâlnită la pacienții oncologici și necesită monitorizare constantă a parametrilor hematologici.

Alți factori cauzatori includ bolile autoimune, cum ar fi lupusul și poliartrita reumatoidă, bolile măduvei osoase precum leucemia sau anemia aplastică, infecțiile virale și bacteriene severe, expunerea la toxine industriale sau radiații și deficiențele nutriționale, în special deficitul de vitamina B12 și acid folic.

Printre factorii de risc se numără vârsta înaintată, sexul feminin și istoricul medical care implică tratamente medicamentoase cu risc hematologic. Agranulocitoza medicamentoasă poate apărea chiar și la persoane fără alte afecțiuni, iar riscul este crescut la cei cu antecedente de reacții adverse la medicamente.

Pacienții supuși tratamentelor oncologice se încadrează într-un grup cu risc ridicat din cauza expunerii repetate la substanțe mielosupresoare, aspect esențial în evaluarea cazurilor unde agranulocitoza și chimioterapia sunt asociate.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Semnele și simptomele agranulocitozei

Semnele și simptomele agranulocitozei reflectă incapacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor, din cauza scăderii numărului de granulocite din sânge.

De obicei, agranulocitoza este descoperită accidental, dar atunci când apare o infecție, simptomele includ febră, frisoane, dureri în gât, ulcerații bucale, sângerări gingivale și slăbiciune musculară. Alte manifestări pot include durere de cap, oboseală extremă și inflamarea ganglionilor limfatici.

În cazuri severe, pacienții pot prezenta hipotensiune arterială, tahicardie și dificultăți respiratorii. Fără tratament, infecțiile pot duce rapid la sepsis, o complicație gravă.

Persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni cronice sunt mai susceptibile la evoluția severă. Agranulocitoza poate provoca și abcese cutanate sau ficat mărit și splină mărită. Monitorizarea atentă este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Complicațiile agranulocitozei

O complicație severă de granulocitopenie este sepsisul, o infecție generalizată, care determină o scădere semnificativă a tensiunii arteriale și afectează organele interne. Sepsisul poate duce la insuficiență multiplă de organe și, fără intervenție rapidă, la deces.

Persoanele cu agranulocitoză sunt expuse unui risc crescut de infecții grave la nivelul pielii, cavității bucale, gâtului, plămânilor și organelor interne, care se pot răspândi rapid și pot provoca leziuni extinse. Pot apărea abcese cutanate sau ulcerații în cavitatea bucală, care devin din ce în ce mai greu de tratat pe măsură ce sistemul imun se deteriorează.

Vârstnicii și persoanele cu alte afecțiuni medicale, cum ar fi boli renale sau boli cardiace, sunt deosebit de susceptibile la complicații severe.

Diagnostic pentru agranulocitoză

Diagnosticul agranulocitozei se face cu ajutorul unei hemoleucograme complete, care măsoară nivelul neutrofilelor din sânge. Agranulocitoza este diagnosticată atunci când numărul absolut de neutrofile scade sub 100 neutrofile pe microlitru de sânge, față de valorile normale de cel puțin 1.500.

În cazul în care există suspiciunea că agranulocitoza este cauzată de afectarea măduvei osoase, medicul poate recomanda o biopsie și aspirație de măduvă osoasă pentru a evalua producția de neutrofile.

De asemenea, medicul va întreba despre simptomele pacientului, tratamentele recente, istoricul de infecții și expunerea la substanțe chimice. Dacă există suspiciunea unei forme ereditare de agranulocitoză, poate fi necesar un test genetic, care poate include analize de sânge și biopsie de piele.

Pe lângă testele de sânge, medicul poate solicita și analize de urină, pentru a verifica posibile infecții.

Tratamentul agranulocitozei

Tratamentul agranulocitozei depinde de cauza acesteia și include mai multe abordări pentru a restabili numărul de neutrofile și a preveni infecțiile. Dacă medicamentele sunt responsabile pentru simptomele agranulocitozei, este esențial să fie întreruptă administrarea acestora, sub supravegherea medicului, care va recomanda un tratament alternativ.

Tratamentul agranulocitozei include:

  • Tratament cu antibiotice pentru a trata orice infecție bacteriană care poate surveni.
  • Factor de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF) pentru stimularea producției de neutrofile, mai ales la pacienții unde sunt asociate agranulocitoza și chimioterapia.
  • Imunosupresoare în cazurile de agranulocitoză cauzate de boli autoimune.
  • Întreruperea administrării de medicamente în agranulocitoza medicamentoasă și urmărirea evoluției pacientului prin analize de sânge regulate.
  • Tratamentul afecțiunii subiacente care a cauzat agranulocitoza.
  • Dacă alte tratamente nu sunt eficiente, poate fi necesar un transplant de măduvă osoasă, pentru a înlocui măduva afectată și a restabili producția de granulocite.

Cum putem preveni agranulocitoza

Prevenirea agranulocitozei nu este complet posibilă, dar persoanele afectate trebuie să ia măsuri pentru a evita infecțiile. Acestea trebuie să evite contactul cu persoane bolnave, aglomerațiile și locurile cu risc crescut de infecție.

Igiena riguroasă este importantă, precum și evitarea alimentelor crude sau insuficient preparate și protejarea sistemul imunitar, prin evitarea factorilor de risc, cum ar fi anumite medicamente.

Persoanele care urmează tratamente ce pot scădea numărul de neutrofile trebuie să efectueze teste de sânge regulate.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consultații realizate de medici foarte experimentați și la analize de laborator complete, pentru o evaluare detaliată a stării de sănătate. Probele de sânge sunt recoltate în cele mai bune condiții în orice clinică sau punct de lucru SANADOR și prelucrate în Laboratoarele SANADOR, cu echipamente de ultimă generație, pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Tratamentul pentru agranulocitoză este stabilit în funcție de specificul fiecărui pacient în parte, ținând cont de cauza afecțiunii, de severitatea simptomatologiei și de alte boli asociate. Pacienții beneficiază de monitorizare pe termen lung, prin consultații și investigații periodice, și primesc toate recomandările necesare pentru prevenirea complicațiilor.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR