Tulburările de motilitate ale esofagului

Ce sunt tulburările de motilitate ale esofagului

Tulburările de motilitate esofagiană sunt disfuncții ale coordonării și contracției musculaturii esofagului, care afectează capacitatea acestui organ de a transporta eficient alimentele și lichidele din cavitatea bucală către stomac. La SANADOR, pacienții au acces la consultații de gastroenterologie realizate de medici foarte experimentați și la investigații avansate, pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor esofagiene.

La SANADOR, investigațiile pentru diagnosticul tulburărilor de motilitate ale esofagului sunt realizate cu echipamente de ultimă generație.

Aceste tulburări de motilitate ale esofagului apar atunci când contracțiile peristaltice sunt slabe, neregulate sau absente, iar sfincterele esofagiene nu se deschid sau nu se închid corespunzător. În consecință, procesul normal de înghițire este perturbat, ducând la simptome precum disfagie, durere toracică sau pirozis, și la stagnarea alimentelor în esofag.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de tulburări de motilitate esofagiană

Tulburările de motilitate esofagiană cuprind mai multe tipuri de disfuncții care afectează capacitatea esofagului de a propulsa eficient alimentele și lichidele către stomac.

Un prim grup de tulburări de motilitate esofagiană este reprezentat de tulburările motorii hipercontractile sau spastice. Acestea se caracterizează prin contracții excesive sau necoordonate ale musculaturii esofagiene. Din acest grup fac parte spasmul esofagian distal și esofagul hipercontractil.

Acalazia cardiei constituie un alt tip major de tulburări de motilitate esofagiană. Aceasta afectează sfincterul esofagian inferior, care nu se relaxează adecvat și împiedică trecerea alimentelor în stomac. În lipsa peristaltismului eficient și a relaxării corespunzătoare a sfincterului, bolul alimentar rămâne în esofag.

Alt tip de tulburări de motilitate ale esofagului este reprezentat de tulburările hipocontractile sau hipomotorii, în care musculatura esofagiană prezintă contracții slabe sau absente. Acest deficit de peristaltism este caracteristic motilității esofagiene ineficiente, unde undele propulsive sunt diminuate, ceea ce duce la dificultăți de înghițire și senzația de alimente blocate.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze care produc tulburări de motilitate ale esofagului

Cauzele și factorii de risc ai tulburărilor de motilitate esofagiană sunt variate. În unele situații, cauza exactă a tulburării nu poate fi identificată, fiind idiopatică.

Una dintre cauzele majore este afectarea inervației esofagului, așa cum se observă în boli neurodegenerative precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică, unde coordonarea contracțiilor musculaturii netede este perturbată.

Tulburările de motilitate pot apărea secundar în sclerodermie sau alte colagenoze, unde afectarea țesutului conjunctiv determină rigidizarea peretelui esofagian și pierderea peristaltismului eficient.

Acalazia reprezintă o formă particulară de dismotilitate esofagiană, cauzată de degenerarea plexului mienteric, ceea ce duce la imposibilitatea relaxării sfincterului esofagian inferior. În mod similar, în cazul spasmului esofagian difuz, apar contracții necoordonate și intense, cu origine cel mai probabil neurologică sau idiopatică.

Factorii de risc în tulburări de motilitate esofagiană includ:

Semne și simptome de tulburări de motilitate esofagiană

Manifestările unei tulburări de motilitate ale esofagului sunt variabile și depind de tipul și severitatea disfuncției. În formele ușoare sau cu motilitate redusă, simptomele pot fi absente sau trec ușor neobservate. Când sunt prezente, ele tind să se accentueze progresiv și să afecteze semnificativ calitatea vieții.

Disfagia este cel mai frecvent simptom de tulburări de motilitate ale esofagului și constă în dificultatea de a înghiți alimente sau lichide. La început, afectează doar ingestia de alimente solide, însă în formele avansate poate apărea și la ingestia lichide.

Durerea toracică, resimțită ca presiune sau arsură retrosternală, apare adesea după mese și poate semăna cu durerea de origine cardiacă, necesitând investigații pentru a exclude cauze cardiovasculare.

Pirozisul (senzația de arsură în piept sau gât) este frecvent asociat cu refluxul gastric, favorizat de funcționarea anormală a sfincterului esofagian inferior.

Regurgitarea alimentelor apare din cauza mișcărilor necoordonate ale esofagului, care împiedică trecerea normală a conținutului alimentar în stomac.

În timp, disconfortul constant la înghițire poate duce la scădere involuntară în greutate, carențe nutriționale și restricții alimentare voluntare. De asemenea, pot apărea tuse cronică sau răgușeală, ca semne indirecte ale refluxului sau regurgitației repetate.

Complicații provocate de tulburările de motilitate ale esofagului

Una dintre cele mai frecvente și periculoase complicații este pneumonia de aspirație, care apare atunci când alimentele sau lichidele stagnante în esofag pătrund în trahee și ulterior în plămâni. Acest proces favorizează colonizarea bacteriană a căilor respiratorii inferioare și dezvoltarea infecțiilor pulmonare. De-a lungul timpului, aspirațiile repetate pot duce la inflamație cronică pulmonară, bronșiectazii sau insuficiență respiratorie.

Datorită stagnării alimentelor și lichidelor în esofag, pot apărea dilatații care favorizează formarea diverticulilor esofagieni, ce pot provoca disconfort și dificultăți la înghițire.

Persistența stazei alimentare crește riscul de ulcerații esofagiene și esofagită de stază, care pot conduce la hemoragii sau chiar perforații în cazuri severe. De asemenea, refluxul gastroesofagian asociat frecvent cu dismotilitatea poate determina esofag Barrett și crește riscul apariției cancerului esofagian pe termen lung.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Diagnosticul tulburărilor de motilitate esofagiană

Diagnosticul se stabilește începând cu o anamneză detaliată și un examen clinic realizat de către medicul curant. Acesta evaluează simptomele pacientului și poate recomanda consultul unui gastroenterolog. Gastroenterologul utilizează o serie de teste specifice pentru a evalua funcția esofagiană și a determina prezența și natura tulburării de motilitate.

Printre investigațiile principale se numără manometria esofagiană, care măsoară contracțiile musculare ale esofagului prin intermediul unui cateter cu senzori introdus pe cale nazală, oferind informații detaliate despre motilitatea și funcția sfincterului esofagian inferior.

Un alt test frecvent utilizat este esofagograma cu bariu, o investigație imagistică prin fluoroscopie care permite vizualizarea în timp real a pasajului alimentelor prin esofag, identificând eventualele blocaje sau tulburări de motilitate ale esofagului.

Endoscopia digestivă superioară permite inspecția directă a mucoasei esofagiene și detectarea unor leziuni structurale sau inflamatorii ce pot influența motilitatea.

Monitorizarea prin pH-metrie esofagiană cu impedanță pentru 24h oferă informații privind prezența și severitatea refluxului gastroesofagian, frecvent asociat cu tulburările de motilitate esofagiană. În unele cazuri, poate fi utilă și impedanța esofagiană, care măsoară mișcarea lichidelor și gazelor în timpul înghițirii, ajutând la diferențierea tipurilor de reflux și la o mai bună înțelegere a simptomelor pacientului.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Tratamentul tulburărilor de motilitate ale esofagului

Modificările dietetice reprezintă o primă etapă importantă, vizând evitarea alimentelor care pot agrava simptomele, precum cele picante sau fierbinți, și recomandarea unor mese mai mici și frecvente, menite să ușureze tranzitul esofagian.

În tulburările de hipomotilitate, medicul utilizează agenți prokinetici care stimulează contracțiile musculare, dar și alte clase de medicamente, cum sunt eritromicina, anxioliticul buspiron sau agenți colinergici. Pentru gestionarea simptomelor asociate, precum refluxul acid, greața sau durerea toracică, pot fi administrați inhibitori de pompă de protoni, antiemetice sau analgezice.

În cazul tulburărilor hipercontractile, tratamentul se bazează în principal pe relaxarea musculaturii esofagiene, utilizând blocante ale canalelor de calciu, nitrați sau inhibitori de fosfodiesterază-5 (sildenafil). În anumite situații pot fi prescrise antidepresive triciclice sau inhibitori ai recaptării serotoninei pentru ameliorarea durerii.

Intervențiile minim invazive sunt indicate în formele mai severe sau refractare la tratamentul medicamentos. Dintre acestea, dilatarea esofagiană cu balon ajută la largirea sfincterului esofagian inferior, facilitând deglutiția, iar miotomia endoscopică perorală sau miotomia laparoscopică Heller reprezintă proceduri chirurgicale care vizează relaxarea mușchilor esofagieni afectați.

În cazurile în care intervențiile chirurgicale nu sunt posibile, injecțiile cu toxină botulinică pot fi o alternativă, având efect temporar, necesită repetare la aproximativ șase luni.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Prevenirea tulburărilor de motilitate ale esofagului

Prevenirea tulburărilor de motilitate esofagiană nu este întotdeauna posibilă. Cu toate acestea, adoptarea unor măsuri preventive generale poate contribui semnificativ la reducerea riscului de apariție sau agravare a tulburărilor de motilitate esofagiană.

Alimentația echilibrată, bogată în fibre și săracă în alimente procesate sau iritante pentru mucoasa esofagiană, poate preveni apariția refluxului gastroesofagian. Evitarea meselor copioase, consumului de alcool, fumatului și a poziției culcate imediat după masă sunt măsuri simple dar eficiente.

Controlul greutății corporale este esențial, deoarece obezitatea este un factor de risc major pentru reflux și, implicit, pentru tulburările de motilitate esofagiene.

Utilizarea responsabilă a medicamentelor care pot influența activitatea musculară esofagiană, cum ar fi blocantele canalelor de calciu, sedativele sau anticolinergicele, trebuie avută în vedere, mai ales la pacienții predispuși.

În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice cunoscute, precum diabetul zaharat, bolile autoimune sau bolile neurodegenerative monitorizarea atentă și tratamentul adecvat al bolii de bază pot reduce riscul de dezvoltare secundară a unei tulburări de motilitate a esofagului.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consultații de gastroenterologie și la investigații specifice realizate cu echipamente de ultimă generație. În funcție de recomandarea stabilită pentru fiecare în parte, consultul este urmat de endoscopie digestivă superioară, manometrie esofagiană sau pH-metrie cu impedanță, efectuate de medici foarte experimentați, pentru stabilirea diagnosticului corect în cazul unor tulburări de motilitate esofagiană.

Examinările sunt efectuate în cele mai bune condiții de confort și siguranță la Centrul de excelență în endoscopia intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR și la Centrul de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică SANADOR Floreasca.

Tratamentul este stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte, pentru ameliorarea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor. Atunci când este indicat tratament chirurgical, operația este realizată într-un bloc operator foarte bine dotat, prin proceduri cât mai puțin invazive, cu sprijinul Secției ATI de categoria I.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR