Ce este acalazia cardiei?

Acalazia cardiei este o afecțiune rară în care sfincterul esofagian inferior nu se relaxează corespunzător și nu permite trecerea alimentelor din esofag în stomac.

Esofagul este un conduct fibromuscular, de aproximativ 25 de centimetri în lungime, care transportă alimentele de la nivelul faringelui în stomac. Orificiul prin care esofagul și stomacul comunică se numește orificiu cardial sau, mai simplu, cardia. La acest nivel, fibrele musculare din structura peretelui esofagian se îngroașă, ceea ce determină formarea unui sfincter funcțional (sfincterul esofagian inferior – SEI), ce nu permite refluxul alimentelor și a acidului gastric înapoi din stomac spre esofag. Alți factori care contribuie la formarea acestui sfincter sunt presiunea intraabdominală crescută, care comprimă pereții esofagieni, pliurile proeminente ale mucoasei gastrice și unghiul ascuțit format la joncțiunea esofagului cu stomacul.   

Alimentele sunt transportate la nivelul esofagului printr-o serie de contracții musculare ritmice, cunoscute sub denumirea de contracții peristaltice. Odată cu deglutiția (înghițirea alimentelor), aceste contracții sunt inițiate și sfincterul esofagian inferior se relaxează (se deschide), pentru a permite trecerea alimentelor mai departe, în stomac.

Cauze și factori de risc

La nivelul peretelui esofagian există două plexuri nervoase – plexul mienteric Auerbach din stratul muscular, respectiv plexul submucos Meissner. Aceste plexuri sunt formate de prelungiri ale neuronilor din sistemul nervos simpatic și parasimpatic și au rolul de a transmite impulsuri nervoase, coordonând contracția și relaxarea musculaturii esofagiene. 

În acalazie apare un proces inflamator care afectează neuronii din plexul nervos Meissner, ceea ce determină distrugerea progresivă a acestora. În consecință, sfincterul esofagian inferior nu se mai relaxează și devine spastic, hipercontractat, determinând apariția unui obstacol funcțional la nivelul joncțiunii dintre esofag și stomac. De asemenea, contracțiile peristaltice de la nivelul porțiunii distale a esofagului sunt pierdute, ceea ce determină dilatarea esofagului inferior și staza (persistența) alimentelor la acel nivel.

Cauza afectării fibrelor nervoase din structura peretelui esofagian nu este cunoscută. Există anumite teorii care susțin existența unui fenomen de tip autoimun, în care celulele imune proprii ale organismului țintesc și distrug acești neuroni. Acest fenomen poate fi de cauză genetică, sau poate fi inițiat de anumite infecții virale.

Semne și simptome în acalazia cardiei

Acalazia este o afecțiune care se dezvoltă progresiv, motiv pentru care simptomele pot apărea treptat, pe parcursul unei perioade mai lungi de timp. Simptomul principal este reprezentat de disfagie, adică dificultatea la înghițirea (deglutiția) alimentelor. Disfagia este simptomul care apare cel mai devreme pe parcursul dezvoltării afecțiunii, întâi apărând pentru alimentele solide, ulterior și pentru cele lichide. Din cauza stazei conținutului alimentar la nivelul porțiunii finale a esofagului, pacientul poate regurgita alimentele nedigerate, stagnate la acest nivel.

Alte semne și simptome ce pot apărea în acalazie sunt:

  • Dureri toracice (în piept) severe sub formă de arsuri, care apar și dispar;
  • Tuse nocturnă;
  • Sughiț;
  • Dificultate în a eructa;
  • Vărsături cu conținutul alimentar retenționat la nivelul esofagului.

Complicații posibile

În absența unui diagnostic precoce și a unui tratament adecvat, acalazia se poate complica prin:

  • Malnutriție, sau imposibilitatea alimentării eficiente a pacientului; din cauza disfagiei și a retenției alimentare, pacienții vor evita să se mai alimenteze, pentru a nu declanșa simptomatologia; aceștia vor slăbi considerabil pe parcursul anilor;
  • Aspirația alimentelor retenționate în tractul respirator, ce poate determina pneumonii;
  • Perforația esofagului;
  • Dezvoltarea refluxului gastroesofagian;
  • Cancer esofagian, atunci când afecțiunea este prezentă de mai mulți ani.

Diagnosticul de acalazia cardiei

  • La SANADOR, investigațiile avansate asigură acuratețea diagnosticului. Programează-te!

Descrierea simptomatologiei și examenul fizic al pacientului pot ghida medicul gastroenterolog către diagnosticul de acalazia cardiei. Acesta poate fi confirmat prin următoarele teste:

  • Tranzit baritat esofagian – în cadrul acestui test, pacientul înghite o cantitate de substanță baritată, cu gust de cretă, care permite evidențierea esofagului prin utilizare de raze X; substanța va opacifia esofagul, al cărui contur va fi evidențiat; în cadrul acalaziei, esofagul se va îngusta brusc la nivelul sfincterului esofagian inferior, loc în care se va opri și pasajul substanței baritate; această îngustare este asemănată în literatura de specialitate cu un „cioc de pasăre”; lipsa peristalticii în porțiunea inferioară a esofagului în timpul examinării este un indiciu suplimentar pentru acest diagnostic;
  • Manometria esofagiană – este testul standard pentru diagnosticul acalaziei; cu ajutorul unui cateter (tub) introdus pe cale nazală la nivelul esofagului sunt măsurate contracțiile și coordonarea musculaturii esofagiene, precum și presiunea sfincteriană, care ar trebui să fie redusă la nivelul sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiției; în acalazie, peristaltica este redusă sau absentă la nivelul esofagului distal și presiunile înregistrate la nivelul SEI vor fi crescute, din cauza incapacității acestuia de a se relaxa în timpul deglutiției, ceea ce confirmă diagnosticul de acalazie;
  • Endoscopia digestivă superioară – în cadrul acestei investigații se introduce un tub flexibil pe cale orală până la nivelul esofagului și stomacului; tubul este prevăzut cu o sursă de lumină și cu o cameră video la capăt, cu ajutorul căreia sunt înregistrate și transmise pe un monitor imagini în timp real din interiorul cavităților examinate; endoscopia permite vizualizarea blocajului situat la trecerea dintre esofag și stomac și are avantajul obținerii de mostre de țesut esofagian pentru biopsie, atunci când sunt suspectate leziuni maligne (canceroase) la acest nivel.

Tratamentul pentru acalazia cardiei

Variantele de tratament pentru acalazie, atât cele chirurgicale, cât și cele nonchirurgicale, au ca scop relaxarea sfincterului esofagian inferior.

Tratament nonchirurgical

Tratamentul nonchirurgical poate consta în:

  • Terapie medicamentoasă – terapiile pe bază de nitrați (de exemplu, isosorbid dinitrat) sau blocantele de canale de calciu , precum nifedipina, au ca efect relaxarea musculaturii netede care formează sfincterul esofagian inferior, însă nu sunt întotdeauna eficiente și pot determina reacții adverse precum hipotensiune, edeme și cefalee (dureri de cap);
  • Dilatații pneumatice cu balon – acestea sunt cele mai eficiente terapii nonchirurgicale; se utilizează prin introducerea unui balonaș pe cale endoscopică la nivelul SEI care, odată umflat cu aer, poate dilata orificiul îngustat;
  • Injecțiile cu toxină botulinică – neurotoxina produsă de bacteria Clostridium botulinum poate determina paralizia musculaturii netede de la nivelul SEI; aceasta se introduce printr-un ac direct la nivelul sfincterului, pe cale endoscopică; se utilizează pentru pacienții care nu sunt candidați pentru terapia chirurgicală sau pentru dilatațiile cu balon; dezavantajul acestor injectări este reprezentat de eficacitatea limitată în timp a acestora, efectul lor durând în medie 6-12 luni, ceea ce determină repetarea tratamentului și injectări multiple de-a lungul timpului;

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical al acalaziei se poate realiza prin:

  • Miotomie Heller – reprezintă secționarea fibrelor circulare de la nivelul SEI, pentru a permite relaxarea acestora; se poate realiza atât prin intervenție clasică, deschisă, cât și laparoscopic; dezavantajul acestei intervenții este reprezentat de riscul de dezvoltare a refluxului esofagian, din cauza eliminării acelui “baraj” anatomic care împiedică întoarcerea conținutului alimentar din stomac către esofag; acest efect advers poate fi evitat prin efectuarea unui pas chirurgical suplimentar – fundoplicatura parțială, ce presupune răsucirea unei porțiuni din fundusul gastric în jurul esofagului inferior;
  • Miotomie perorală endoscopică (POEM – peroral endoscopic myotomy) – această procedură de tip minim invaziv permite secționarea fibrelor circulare ale SEI pe cale endoscopică.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, diagnosticarea acalaziei cardiei se efectuează cu metode moderne și tehnologie de ultimă generație. La Centrul de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică Floreasca, persoanele cu manifestări specifice acestei afecțiuni beneficiază de manometrie esofagiană realizată cu sistemul Laborie Solar GI de înaltă rezoluție. Sistemul ultraperformant este dotat cu cateter solid, cu senzori de presiune încorporați. Dimensiunea redusă a senzorilor și numărul lor mare asigură confortul pacienților și acuratețea diagnostică.  

În cadrul Centrului se realizează și endoscopii digestive 3D 4K cu turnuri endoscopice Olympus X1, care asigură acces vizual în detaliu la nivelul sistemului digestiv, precum și posibilitatea de a efectua biopsii și intervenții în zona vizată. În funcție de rezultatele investigațiilor, medicul gastroenterolog decide dacă intervine chirurgical sau nonchirurgical. La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile chirurgicale pentru acalazia cardiei se realizează, când este posibil, minim invaziv, prin chirurgie laparoscopică.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR