Plaga deschisă este o leziune a țesuturilor care poate fi provocată accidental (prin lovituri, tăieturi) sau în urma unei intervenții chirurgicale. În majoritatea cazurilor, plăgile deschise sunt minore și pot fi tratate corespunzător la domiciliu, dar cele care sângerează masiv sau se suprainfectează necesită intervenție medicală.
Există patru tipuri principale de răni deschise:
Plaga tăiată este un tip de rană cu aspect alungit, margini perfect netede, liniare, fără distrugeri ale țesuturilor adiacente, care însă poate fi profundă și poate apărea fie în urma unei operații, fie a unui accident care implică un corp tăios (cuțit, sticlă spartă, sabie).
Plaga deschisă după o operație este denumită plagă dehiscentă și apare, în general, la 5-8 zile după o intervenție chirurgicală. Aceasta poate fi superficială sau mai profundă, iar dacă este abdominală poate duce la eviscerație, situație care reprezintă o urgență chirurgicală. Factorii favorizanți ai dehiscenței de plagă includ:
Ulcerațiile și ulcerele trofice sunt categorii aparte de plăgi deschise la picior, care apar fie ca urmare a unei insuficiențe venoase cronice (sunt nedureroase, iar pielea din jur este maronie), fie în boala arterială periferică (sunt intens dureroase). În plus, neuropatia diabetică și afectarea macro- și microvasculară din diabetul zaharat duc frecvent la răni ale picioarelor sau degetelor, care se vindecă greu și necesită adesea amputații (picior diabetic).
Plăgile deschise pot să apară în urma unor factori extrinseci (de exemplu, accidente rutiere, căderi de la diferite înălțimi, împușcături, explozii, mușcături de animale, ruperea țesuturilor de către capetele osoase ale unei fracturi deschise), factori intrinseci (vene varicoase, diabet zaharat, obezitate morbidă, edeme ale membrelor inferioare) sau o combinație între aceste tipuri.
Arsurile sunt o categorie aparte de plăgi deschise, care pot cuprinde o mare parte din suprafața corporală, fiind produse de contactul cu:
Principalele semne și simptome ale plăgilor deschise sunt:
Principala complicație a rănilor deschise este infecția bacteriană. O plagă infectată se vindecă greu, este intens dureroasă și poate duce la sepsis dacă este lăsată netratată. Diferite specii de stafilococ (inclusiv MRSA) sau streptococ infectează cel mai adesea rănile, iar în cazul arsurilor, bacteriile Gram negative de tipul Pseudomonas sunt cel mai frecvent implicate.
Celulita (infecția țesutului subcutanat), fasceita necrozantă (infecția fasciei musculare și a grăsimii din jur) și osteomielita (infecția osului subiacent plăgii) sunt complicații locale, iar gangrena reprezintă necroza (moartea) țesutului, care duce întotdeauna la amputație. Alte complicații includ:
Cu excepția plăgilor punctiforme, restul rănilor sunt ușor de vizualizat. Astfel, medicul va analiza extinderea, profunzimea și marginile plăgii. Examenul bacteriologic și creșterea germenilor pe medii de cultură este recomandată în cazul plăgilor infectate. În plus, analizele de laborator pot arăta o anemie normocitară în caz de hemoragie și leucocitoză cu neutrofilie în infecțiile bacteriene. Hemoculturile pozitive indică prezența sepsisului.
Ecografia abdominală este o investigație accesibilă, care oferă informații despre organele interne, iar în anumite situații medicul poate folosi și ecografia de părți moi, pentru a vizualiza structura țesuturilor din jurul plăgii.
Investigațiile mai complexe, de tipul CT sau RMN, sunt indicate pacienților cu politraumatisme, în special celor care au suferit accidente rutiere grave, fiind necesare pentru evaluarea extinderii leziunilor.
Îngrijirea plăgilor cuprinde curățarea zonei de praf, pământ, sticlă sau alte particule, folosind apă ori soluție salină din abundență și uneori debridarea locală (îndepărtarea chirurgicală a obiectelor străine pătrunse accidental în plagă sau a țesutului mort). Frecvent, medicul aplică local soluții antiseptice sau unguente ori creme care conțin antibiotice. Tratarea rănilor adânci implică deseori administrarea profilactică de antibiotice orale și analgezice pentru controlul durerii, iar vaccinul anti-tetanos este efectuat de rutină la toți pacienții.
Sutura plăgii este realizată imediat după curățarea acesteia (vindecare per primam) sau, în cazul plăgilor supurate ori cu devitalizări tisulare importante, după remiterea infecției (vindecare per secundam). Ulterior, plaga este pansează, iar conform recomandărilor internaționale, pansamentul se schimbă o dată la două zile. Până la îndepărtarea firelor de sutură, zona afectată trebuie să fie menținută uscată.
Vindecarea rănilor deschise și reducerea riscului de complicații depind de controlul comorbidităților și de igiena locală (menținerea zonei curate și uscate, precum și schimbarea periodică a pansamentelor).
Reducerea riscului de răni deschise se poate face prin:
În Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Clinic SANADOR, pacienții cu plăgi deschise primesc cele mai bune îngrijiri medicale de specialitate, în funcție de severitatea leziunii. Echipa medicală specializată în medicină de urgență are acces la analize de laborator efectuate în sistem point-of-care, la patul bolnavului, și la investigații imagistice complete, astfel încât diagnosticul este stabilit rapid și corect, iar pacientul beneficiază de tratamentul adecvat.
După stabilizarea pacientului, acesta poate fi internat pe secție, pentru monitorizare și investigații suplimentare, sau poate fi externat, în funcție de indicația medicală. Echipa Compartimentului de Primiri Urgențe SANADOR, singurul din sistemul medical privat, tratează cu succes o gamă variată de urgențe medicale sau chirurgicale.
Pentru îngrijiri prespitalicești de urgență, Spitalul Clinic SANADOR dispune de un Serviciu de Ambulanță cu flotă proprie și dispecerat care funcționează nonstop – telefon 021.9699.
Programare online
Rezultate analize
+4.021.969.969
