+4.021.969.969

Insuficiența multiplă de organe

Ce este insuficiența multiplă de organe

Insuficiența multiplă de organe (MSOF) este o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin disfuncția progresivă a două sau mai multe sisteme de organe, ca răspuns la un proces patologic sever, cum ar fi infecțiile sistemice, sepsisul sau traumele majore. Pacienții au acces la îngrijire medicală de urgență, prin Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Clinic SANADOR, singurul din sistemul medical privat din București, în care funcționează non-stop, 7 zile din 7, 26 de linii de gardă, pentru adulți și copii.

Această disfuncție se dezvoltă acut și poate evolua rapid, în funcție de amploarea afectării celulare și de capacitatea organismului de a recupera funcția membranelor plasmatice ale celulelor. Deși uneori debutul poate fi insidios, deteriorarea funcției organelor tinde să se accentueze cu timpul, necesitând intervenție medicală imediată.

Insuficiența multiplă de organe afectează grupuri de organe care îndeplinesc funcții vitale, precum respirația, digestia sau eliminarea urinei. Severitatea disfuncției variază de la forme ușoare până la insuficiență completă, dar indiferent de gradul afectării, boala impune îngrijiri de urgență.

Gestionarea acestei afecțiuni se bazează pe identificarea precoce a semnelor de disfuncție multiplă de organe, internarea rapidă și susținerea invazivă a organelor afectate, prin mijloace de suport vital. Prognosticul este adesea rezervat, cu o rată a mortalității estimată între 40% și 50%, în funcție de numărul de organe implicate.

Sisteme afectate de insuficiența multiplă de organe

Șase sisteme majore ale organismului sunt frecvent afectate într-un sindrom de disfuncție multiplă de organe. Disfuncțiile acestor sisteme, simultane sau succesive, agravează starea pacientului și cresc riscul de deces.

Sistemul respirator este adesea primul compromis, ducând la insuficiență respiratorie și, în forme severe, la sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).

Sistemul cardiovascular este afectat prin hipotensiune și edeme, cauzate de inflamația sistemică și dilatarea vaselor.

Sistemul hematologic poate prezenta tulburări de coagulare, precum coagularea intravasculară diseminată (CID), cu risc de hemoragii sau tromboze.

Disfuncția sistemului nervos central apare prin hipoperfuzie cerebrală și inflamație, ducând la afectarea stării de conștiență.

Rinichii sunt sensibili la scăderea fluxului sangvin și acumularea de toxine, ceea ce duce la insuficiență renală.

Sistemul hepatic, esențial în detoxifiere și coagulare, poate ceda în contextul hipoxiei și inflamației, accentuând dezechilibrul metabolic.

Cauze și factori de risc pentru insuficiența multiplă de organe

MSOF este rezultatul unui proces fiziopatologic complex, declanșat de o varietate de boli, leziuni sau infecții severe, care generează o reacție inflamatorie sistemică necontrolată, compromițând perfuzia tisulară și determinând, în cele din urmă, afectarea ireversibilă a mai multor organe.

Printre cauzele frecvente de sindrom de disfuncție multiplă de organe se numără sepsisul și șocul septic, în care o infecție bacteriană sau infecție virală severă determină inflamație generalizată și scăderea periculoasă a tensiunii arteriale. Această afecțiune poate declanșa un răspuns imun extrem, afectând integritatea funcțională a sistemelor vitale.

Alte cauze directe includ traumele majore, cum ar fi accidentele rutiere, arsurile extinse sau leziunile penetrante, dar și pancreatita acută, infarctul miocardic masiv, insuficiența hepatică sau afecțiuni toxice, precum intoxicațiile medicamentoase sau expunerea la substanțe chimice periculoase.

Există și factori de risc individuali care pot influența susceptibilitatea unei persoane la dezvoltarea de insuficiență multiplă de organe. Printre aceștia se numără factorii genetici, bolile cronice preexistente, cum ar fi insuficiența renală cronică, precum și medicamentele administrate înainte sau în timpul bolii acute. Afecțiuni precum sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), eclampsia sau insolația severă pot contribui la instalarea disfuncției multiorganice.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Semne și simptome ale disfuncției multiple de organe

Manifestările într-o disfuncție multiplă de organe variază în funcție de organele afectate și de severitatea disfuncției fiecăruia. Întrucât insuficiența multiplă de organe poate compromite oricare dintre cele șase sisteme majore ale organismului manifestările clinice sunt multiple și adesea intercorelate.

În stadiile inițiale, semnele pot fi nespecifice, precum oboseală intensă, scăderea apetitului, greață, febră, frisoane sau dureri abdominale sau toracice persistente. Pe măsură ce boala avansează, apar simptome severe, reflectând disfuncția organelor implicate.

Afectarea sistemului respirator se manifestă prin dispnee, respirație rapidă și superficială, iar în forme grave, prin sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), cu necesitatea ventilației mecanice și oxigenării deficitare.

Disfuncția cardiovasculară include hipotensiune severă, tahicardie și edeme periferice, cauzate de scăderea tonusului vascular și de permeabilitatea crescută a vaselor, ceea ce duce la hipoperfuzie tisulară și agravarea afectării organice.

În cazul sistemului renal, primul semn este oligurie sau anurie indicând o filtrare deficitară. În forme avansate, este necesar tratamentul prin dializă.

Afectarea ficatului generează icter și tulburări de coagulare, semn al afectării funcțiilor metabolice și de detoxifiere hepatică.

La nivel hematologic, pot apărea echimoze, sângerări spontane și semne de coagulare intravasculară diseminată, marcate de dezechilibre grave între procesele de coagulare și hemoragie.

Disfuncția neurologică se reflectă prin confuzie, delir, reducerea stării de conștiență sau chiar pierdere completă a conștienței, determinate de hipoperfuzia cerebrală și inflamația sistemică.

Complicațiile provocate de disfuncția multiplă de organe

Complicațiile sindromului de disfuncție multiplă de organe rezultă din deteriorarea progresivă a funcției organelor vitale. Una dintre cele mai frecvente complicații este insuficiența respiratorie acută, care necesită ventilație mecanică și poate duce la infecții nosocomiale, cum ar fi pneumonia asociată ventilației. În paralel, afectarea renală poate progresa spre necesitatea dializei și dezechilibre electrolitice severe.

Disfuncția hepatică poate duce la encefalopatie hepatică, coagulopatii și acumularea de toxine, contribuind la disfuncții neurologice și hematologice. În acest context, coagularea intravasculară diseminată reprezintă o complicație majoră, caracterizată prin sângerări spontane și risc crescut de hemoragii fatale.

La nivel neurologic, insuficiența multiplă de organe poate genera comă, leziuni cerebrale ireversibile sau accidente vasculare cerebrale, agravate de hipoxia sistemică. Imunosupresia secundară crește vulnerabilitatea la infecții severe, ceea ce poate determina un cerc vicios de reactivare a răspunsului inflamator și agravare a disfuncției organice.

  • La SANADOR, ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Stabilirea diagnosticului de insuficiență multiplă de organe

Diagnosticul de sindrom de disfuncție multiplă de organe presupune o evaluare complexă a funcționalității principalelor sisteme ale organismului, folosind investigații de laborator și investigații imagistice.

Primul pas constă în analize de sânge, utilizate pentru a evalua funcția hepatică și renală, prin dozarea transaminazelor, bilirubinei, ureei și creatininei, dar și echilibrul acido-bazic și nivelurile de oxigen și dioxid de carbon în sângele arterial, prin analiza gazelor arteriale. Acestea pot indica hipoxie, hipercapnie sau acidoză metabolică, semne sugestive pentru afectarea sistemului respirator.

Hemoculturile și culturile tisulare sunt esențiale pentru identificarea posibilelor infecții sistemice sau locale, frecvent implicate în declanșarea de insuficiență multiplă de organe. Totodată, teste de coagulare pot semnala coagulopatii sau disfuncții hematologice, precum coagularea intravasculară diseminată.

Ecocardiografia permite evaluarea funcției cardiace, evidențiind eventuale disfuncții de pompare a sângelui sau anomalii structurale. În paralel, ecografiile abdominale sau tomografiile computerizate sunt utilizate pentru a examina organele abdominale și pentru a identifica posibile focare de infecție, ischemii sau acumulări de lichid.

Tratament pentru insuficiența multiplă de organe

Tratamentul insuficienței multiple de organe este complex și se adaptează în funcție de cauza declanșatoare și organele afectate. Scopul este stabilizarea pacientului, susținerea funcțiilor vitale și controlul cauzei.

Se folosesc lichide intravenoase și vasopresoare, pentru menținerea tensiunii arteriale, antibiotice pentru infecții și transfuzii, în caz de sângerări sau tulburări de coagulare.

Pentru insuficiența respiratorie, se aplică oxigenoterapie, ventilație mecanică sau ECMO, iar în caz de insuficiență renală, dializă.

Se pot efectua intervenții chirurgicale sau transplanturi în cazuri severe. Nutriția parenterală sau enterală este utilizată la pacienții care nu pot mânca.

La aceste tratamente se adaugă terapii adjuvante precum antioxidanți, echilibrare electrolitică și susținerea mitocondrială, pentru a reduce stresul celular și a facilita recuperarea. Tratamentul este în principal suportiv, iar evoluția depinde de severitate și răspunsul pacientului.

Prevenirea insuficienței multiple de organe

Prevenirea sindromului de disfuncție multiplă de organe se bazează pe reducerea riscurilor și intervenția precoce, întrucât nu există un tratament specific profilactic.

Protecția organelor începe cu evitarea traumelor prin folosirea centurii de siguranță în mașină, vaccinarea corespunzătoare pentru prevenirea infecțiilor severe și evitarea automedicației, în special cu antiinflamatoare care afectează rinichii sau pot provoca sângerări gastrice. Controlul tensiunii arteriale este esențial.

În spital, prevenirea agravării implică ventilație atentă pentru a proteja plămânii, limitarea transfuziilor la cazuri necesare, administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea cheagurilor, protejarea mucoasei gastrice și susținerea nutrițională adecvată. Intervențiile precoce pot limita progresia disfuncției organice.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnostic și tratament la SANADOR

În Compartimentului de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții care se confruntă cu urgențe medicale precum insuficiența multiplă de organe beneficiază de evaluare promptă, intervenție medicală rapidă pentru prevenirea complicațiilor, precum și de analize de laborator, realizate prin protocolul point-of-care (POC), și de alte măsurători sau investigații care se efectuează la patul bolnavului.

Investigațiile imagistice, printre care se numără și ecocardiografia, ecografia abdominală sau CT-ul sunt disponibile non-stop, iar în funcție de indicație, pacienții au acces și la alte investigații specifice.

Tratamentul indicat este adaptat de la caz la caz, în funcție de starea și nevoile fiecărui pacient, fiind administrat în deplină siguranță, de către medici cu vastă experiență, cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.   

De asemenea, Spitalul Clinic SANADOR deține o flotă de ambulanțe și dispecerat propriu (telefon 021.9699), astfel încât pacienții care se confruntă cu urgențe să poată avea acces la îngrijiri avansate prespitalicești și transport specializat la spital.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR
Solicită o programare Programare online Exclusiv pentru clienții SANADOR cu cont activ