Detresa respiratorie a adultului

Ce este sindromul de detresă respiratorie a adultului?

Detresa respiratorie a adultului este o afecțiune pulmonară severă, cu evoluție rapidă, care pune viața în pericol. Apare adesea o complicație a unor boli preexistente, cum sunt infecțiile respiratorii, sau în urma unor traumatisme. Detresa respiratorie acută are ca rezultat scăderea marcantă a nivelului de oxigen din organism, astfel încât necesită tratament de urgență, într-o secție de terapie intensivă.

Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) este o afecțiune inflamatorie a plămânilor, caracterizată de acumularea de fluid în sacii alveolari (edem pulmonar acut), adică în structurile pulmonare la nivelul cărora are loc schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon). Astfel, alveolele nu mai pot prelua suficient oxigen, iar cantitatea acestuia în sânge scade, condiție care poartă denumirea de hipoxemie. Aceasta afectează funcționarea tuturor organelor, producând complicații amenințătoare de viață.

Pentru că SDRA este adesea legată de alte afecțiuni, infecții sau leziuni severe, de cele mai multe ori pacienții care dezvoltă această complicație se află deja internați în spital. Prin urmare, ei se află sub monitorizare încă de la debutul sindromului. 

În general, pacienții cu detresă respiratorie acută au un prognostic rezervat. Riscul de deces este cu atât mai mare cu cât boala este mai severă și vârsta mai înaintată. În trecut, afecțiunea se asocia cu o rată redusă de supraviețuire, însă datorită tratamentelor moderne, tot mai mulți pacienți reușesc în prezent să se vindece, unii rămân cu leziuni pulmonare pe termen lung, în timp ce alții se recuperează complet.

Cauze și factori de risc

Sindromul de detresă respiratorie a adultului apare la pacienții aflați în stare critică, care prezintă afecțiuni severe sau traumatisme. De obicei, acesta debutează la câteva ore sau câteva zile după evenimentul traumatic sau exacerbarea infecțiilor severe.

Afecțiunea apare atunci când fluidul din vasele de sânge pulmonare se scurge în alveole, în contextul deteriorării membranei protective care previne în mod normal acest lucru. Printre afecțiunile care pot compromite membrana protectivă, cauzând astfel detresă respiratorie acută, se numără:

  • Pneumonia severă;
  • Sepsisul/septicemia (infecție sistemică, răspândită în sânge);
  • Inhalarea unor substanțe chimice sau a fumului în cantități mari;
  • Aspirația conținutului gastric;
  • Înecul;
  • Traumatismele severe și fracturile multiple – căzături de la înălțime, accidente rutiere;
  • Arsurile extinse;
  • Epiglotita;
  • Pancreatita acută (inflamația pancreasului);
  • Formele severe de COVID-19;
  • Transplantul pulmonar;
  • Transfuziile masive de sânge;
  • Supradoza de droguri recreaționale.

Prin urmare, prezintă un risc ridicat de a dezvolta SDRA pacienții aflați în stare critică, spitalizați, în special cei care sunt diagnosticați cu sepsis. De asemenea, un alt factor de risc important este alcoolismul cronic, acești pacienți fiind și mai susceptibili la deces.

Cum se manifestă detresa respiratorie la adulți?

Manifestările sindromului de detresă respiratorie acută variază în intensitate în funcție de cauze, de starea pacientului și afecțiunile preexistente (cum ar fi bolile cardiovasculare). Principalul simptom al detresei respiratorii la adulți este scurtarea respirației, care devine neobișnuit de rapidă. Pe lângă dificultățile severe de respirație, pot apărea:

  • Scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune);
  • Ritm cardiac accelerat (tahicardie);
  • Confuzie;
  • Oboseală marcată și slăbiciune musculară;
  • Durere toracică la respirație (angină pectorală);
  • Tuse;
  • Cianoză – degetele și buzele capătă o nuanță albastră, din cauza lipsei de oxigen;
  • Febră (în caz de sepsis).
  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Stabilirea diagnosticului

Medicul diagnostichează detresa respiratorie la adulți pe baza semnelor și simptomelor, dar și cu ajutorul unor investigații imagistice, precum radiografia toracică sau tomografia computerizată (CT). Aceste proceduri de diagnostic utilizează raze X pentru a prelua imagini ale structurilor interne.

Investigațiile ajută specialistul să diferențieze detresa respiratorie acută de afecțiunile cronice care au manifestări similare, cum ar fi insuficiența cardiacă sau bolile pulmonare cronice. Pentru a depista eventuale afecțiuni cardiovasculare, medicul poate recomanda și o electrocardiogramă (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii, sau o ecografie cardiacă, care captează imagini cu ajutorul unui dispozitiv cu ultrasunete.

Tratamentul detresei respiratorii la adult se poate realiza cu ajutorul unei măști de oxigen.

Analizele de sânge ajută la depistarea infecțiilor și la măsurarea nivelului de oxigen din sânge. De asemenea, medicul poate prelua o probă de secreție de la nivelul căilor respiratorii, pentru a identifica agentul patogen care a cauzat infecția pulmonară.

Complicațiile care pot să apară

Sindromul de detresă respiratorie a adultului se asociază cu un risc ridicat de complicații pe termen scurt și lung, după cum urmează:

  • Insuficiență multiplă de organ – funcția organelor este sever afectată;
  • Pneumotorax sau colapsul plămânului: Apare din cauza ventilației mecanice utilizate pentru tratamentul SDRA. Presiunea ridicată la nivelul plămânilor rigizi face ca aerul să pătrundă la exteriorul acestora (între plămâni și peretele toracic);
  • Fibroză pulmonară: Descrie cicatrizarea ireversibilă a țesutului pulmonar, ceea ce crește rigiditatea plămânilor și afectează respirația;
  • Tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară: Se pot forma cheaguri de sânge în venele profunde de la nivelul membrelor inferioare sau chiar în arterele care furnizează sânge plămânilor. Acestea întrerup brusc fluxul sangvin în țesuturile afectate. Embolia pulmonară sau tromboembolismul pulmonar este o complicație severă, amenințătoare de viață, care trebuie tratată într-un compartiment de primiri urgențe;
  • Tulburări respiratorii pe termen lung: Funcția pulmonară poate fi afectată timp de câteva luni sau pentru tot restul vieții;
  • Infecții: Deoarece tratamentul SDRA presupune inserarea unui tub direct în trahee, există riscul de infecție;
  • Depresie: În perioada de recuperare după detresa respiratorie acută a fost raportată o incidență crescută a depresiei;
  • Slăbiciune fizică: Spitalizarea prelungită și lipsa oxigenului afectează forța musculară și mobilitatea, astfel încât pacienții se simt foarte slăbiți după externare;
  • Cord pulmonar acut,
  • Tulburări cognitive: Din cauza aportului insuficient de oxigen la nivel cerebral, pot apărea probleme de memorie sau de gândire și confuzie, care pot fi temporare sau permanente.

Tratamentul detresei respiratorii la adulți

Sindromul de detresă respiratorie a adultului se tratează în spital, în secția de terapie intensivă. Recuperarea este mai bună în cazul pacienților care se vindecă înainte ca organele interne să cedeze. Tratamentul detresei respiratorii la adulți vizează în principal îmbunătățirea aportului de oxigen și se poate realiza prin mai multe metode.

Oxigenoterapie

Administrarea de oxigen poate fi realizată fie cu ajutorul unei măști plasate etanș peste nas și gură (în cazurile ușoare), fie prin ventilație mecanică, care presupune inserarea unui tub în trahee, prin care oxigenul este împins forțat în plămâni (în cazurile severe).

Tratament medicamentos

Medicul poate administra o serie de medicamente pentru controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor:

  • Anticoagulante – previn formarea cheagurilor de sânge;
  • Sedative – ameliorează agitația și dificultățile de respirație;
  • Antibiotice – pentru tratarea sau prevenirea infecțiilor;
  • Analgezice – reduc durerile;
  • Diuretice – în scopul eliminării excesului de fluid din alveole;
  • Alte medicamente, cum ar fi cele pentru minimizarea refluxului gastroesofagian.

Administrare de fluide

Administrarea intravenoasă a fluidelor trebuie realizată optim, pentru a ține sub control lichidul de la nivelul sacilor alveolari, mai ales în contextul tratamentului diuretic. O cantitate prea mare de fluide favorizează acumularea în exces în plămâni. Pe de altă parte, deshidratarea organismului crește riscul de deteriorare a organelor și de șoc.

Recuperarea după detresă respiratorie acută

După externare, este recomandat un program de reabilitare pulmonară, care include exerciții fizice speciale, coordonate de un fizioterapeut. Astfel, pacientul își poate recupera cât mai mult din funcția respiratorie și se poate bucura de o creștere a calității vieții. Mai mult decât atât, un program de reabilitare medicală ajută la îmbunătățirea forței musculare și a mobilității. Sunt indicate, de asemenea, renunțarea la fumat și menținerea unui stil de viață echilibrat.

Prevenția sindromului de detresă respiratorie la adulți

Deși nu există metode specifice de prevenție a detresei respiratorii la adulți, riscul de a dezvolta această afecțiune poate fi redus prin câteva măsuri simple:

  • Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv;
  • Vaccinarea anuală împotriva gripei și la fiecare 5 ani împotriva pneumoniei;
  • Respectarea măsurilor de igienă (cum ar fi spălatul corect al mâinilor), pentru a reduce riscul de a contacta agenții patogeni responsabili de infecții respiratorii;
  • Evitarea consumul de alcool;
  • Solicitarea de îngrijiri medicale de urgență în cazul traumatismelor, arsurilor majore, infecțiilor severe sau atunci când apar manifestări acute ale unor afecțiuni preexistente.

Tratamentul detresei respiratorii la adulți la Spitalul Clinic SANADOR

Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care dispune de Compartiment de Primiri Urgențe (CPU) și flotă proprie de ambulanțe (dispecerat Serviciu de Ambulanță: 021 9699). Dotările moderne ale Secției de Terapie Intensivă și experiența medicilor în gestionarea cazurilor dificile fac diferența între viață și moarte, atunci când vorbim despre pacienți aflați în stare critică.

Astfel, pacienții internați la Spitalul Clinic SANADOR sau cei care ajung la CPU SANADOR cu semne și simptome de detresă respiratorie beneficiază de cele mai bune îngriji medicale. De asemenea, la SANADOR se pot realiza toate analizele și investigații imagistice necesare în regim de urgență, inclusiv prin sistemul point-of-care, la patul bolnavului. După vindecare, pacienții au acces la Departamentul de Medicină fizică și de reabilitare, unde pot obține un program personalizat de recuperare medicală.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR