Ce este flegmonul periamigdalian

Flegmonul periamigdalian sau abcesul peritonsilar este o colecție purulentă localizată în țesuturile din vecinătatea amigdalelor, apărută cel mai frecvent ca o complicație a amigdalitei bacteriene netratate. La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete, prin consultații de ORL, investigații precise și tratamente cu rezultate foarte bune.

Această afecțiune se caracterizează prin durere intensă în gât, trismus (dificultatea de a deschide gura), disfagie și adenopatie cervicală. Inflamația locală poate determina eritem și edem al țesuturilor înconjurătoare, iar în formele severe poate duce la obstrucția căilor aeriene superioare, constituind o urgență medicală.

Etiologia este predominant bacteriană, iar printre factorii favorizanți se numără fumatul activ și bolile gingivale. Diagnosticul se stabilește pe baza evaluării clinice, a analizelor de sânge, a exsudatului faringian și, în anumite situații, a explorărilor imagistice precum ecografia cervicală sau tomografia computerizată.

Managementul terapeutic implică drenajul abcesului, administrarea de antibioterapie sistemică, iar în cazurile recurente medicul poate indica amigdalectomia, electiv sau în urgență. Intervenția precoce este esențială pentru prevenirea complicațiilor locale și sistemice, precum extensia infecției către spațiile profunde ale gâtului, mediastin sau plămâni.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tipuri de flegmon amigdalian

Abcesul periamigdalian poate fi clasificat în funcție de localizarea sa, fiind descris ca abces sau flegmon periamigdalian drept și flegmon periamigdalian stâng, în raport cu amigdala afectată. Această clasificare, deși nu implică diferențe semnificative în ceea ce privește mecanismul bolii sau opțiunile terapeutice, este frecvent utilizată în practica clinică pentru facilitarea descrierii și a planificării intervențiilor.

O altă modalitate de clasificare are în vedere stadiul evolutiv al afecțiunii, de la forme incipiente, caracterizate prin inflamație difuză, până la stadii avansate, în care se formează o colecție purulentă bine delimitată. Sunt descrise astfel forme incipiente, dezvoltate, recurente sau complicate, în funcție de progresia clinică și de apariția eventualelor complicații. Totuși, clasificarea după localizarea laterală rămâne una dintre cele mai simple și aplicate în contextul evaluării clinice.

Cauze și factori de risc pentru flegmon în jurul amigdalelor

Flegmonul periamigdalian survine, de regulă, ca o complicație a amigdalitei bacteriene netratate sau tratate inadecvat, în special a celei produse de Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A). În astfel de cazuri, infecția se poate extinde din țesutul amigdalelor către structurile învecinate, determinând o inflamație purulentă difuză.

Pe lângă acest agent patogen, pot fi implicate și alte bacterii, precum Staphylococcus aureus sau alți germeni aerobi sau anaerobi din flora cavității bucale. Printre factorii favorizanți se numără fumatul, igiena orală deficitară, infecțiile dentare neglijate, bolile cronice care slăbesc sistemul imunitar și episoadele repetate de amigdalită. De asemenea, intervențiile stomatologice sau traumatismele locale pot crea condiții propice pentru apariția acestei afecțiuni.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Semnele și simptomele flegmonului periamigdalian

Flegmonul periamigdalian se manifestă, de obicei, prin durere intensă localizată pe o singură parte a gâtului, dificultăți la înghițire (disfagie), dificultatea de a deschide complet gura din cauza spasmului muscular (trismus), febră înaltă și o stare generală afectată.

La examenul clinic specialiștii remarcă inflamația și umflarea țesuturilor din jurul amigdalei afectate, însoțite de înroșirea (eritemul) zonei, deformarea boltei palatine și devierea uvulei spre partea sănătoasă. Ganglionii limfatici de la nivelul gâtului sunt adesea măriți (adenopatie cervicală) și dureroși. Alte manifestări posibile includ respirația urât mirositoare (halitoza) și senzația de corp străin în gât.

Complicații provocate de flegmon periamigdalian

În absența unui tratament prompt și adecvat, flegmonul periamigdalian poate evolua către complicații potențial severe, unele dintre ele amenințătoare de viață.

Cea mai gravă dintre acestea este obstrucția căilor aeriene superioare, cauzată de edemul laringian, care necesită intervenție medicală de urgență. Infecția se poate extinde către spațiile profunde ale gâtului, conducând la afecțiuni precum abcesul parafaringian sau abcesul retrofaringian. În cazuri avansate, pot surveni septicemia, tromboflebita sinusului cavernos și diseminarea hematogenă a infecției către plămâni sau alte organe, ducând la apariția pneumoniei sau a abceselor pulmonare, în special în contextul aspirației conținutului unui abces rupt.

Pe lângă aceste manifestări sistemice, pot apărea și complicații locale, precum formarea de abcese multiple sau osteomielita mandibulară. Prin urmare, inițierea rapidă a tratamentului – constând în drenajul colecției purulente și administrarea de antibiotice – este esențială pentru prevenirea acestor evoluții nefavorabile.

Diagnosticul de abces periamigdalian

Diagnosticul abcesului periamigdalian este stabilit în principal pe baza unei examinări clinice riguroase. Evaluarea include analiza simptomelor caracteristice, precum durerea intensă la nivelul gâtului, dificultatea la înghițire, febră și imposibilitatea de a deschide complet gura.

La inspecția orofaringelui, pot fi observate inflamația și înroșirea unilaterală a zonei periamigdaliene, cu bombarea acesteia și devierea uvulei către partea contralaterală. Palparea regiunii cervicale poate evidenția mărirea și sensibilitatea ganglionilor limfatici.

În situațiile în care diagnosticul nu poate fi pus clinic, medicul poate recurge la metode suplimentare, precum puncția cu ac pentru detectarea prezenței puroiului sau ecografia, care permite vizualizarea colecției purulente. Tomografia computerizată este rar necesară, dar poate fi recomandată în cazurile complicate sau pentru a exclude alte cauze ale simptomatologiei.

Tratamentul pentru flegmon periamigdalian

Tratamentul abcesului periamigdalian urmărește eliminarea infecției și evacuarea colecției purulente. În faza inițială, medicul administrează antibiotice intravenoase cu spectru larg, care acoperă principalele bacterii implicate. Apoi este realizat drenajul abcesului, esențial pentru reducerea presiunii, ameliorarea durerii și prevenirea complicațiilor.

Acesta poate fi realizat prin mai multe metode, în funcție de severitatea cazului și de starea generală a pacientului. O variantă minim invazivă este aspirația cu ac fin, efectuată sub anestezie locală, care permite extragerea puroiului. O altă opțiune este incizia și drenajul chirurgical, prin care se face o deschidere controlată a zonei afectate pentru a permite o evacuare completă, uneori fiind necesară montarea unui dren.

În cazurile recurente medicul poate recomanda amigdalectomia – îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor. Pe lângă tratamentul specific, specialiștii administrează analgezice și antiinflamatoare pentru controlul durerii și al febrei, iar hidratarea corespunzătoare este încurajată pe tot parcursul evoluției bolii.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Cum poate fi prevenit flegmonul periamigdalian

Prevenirea flegmonului periamigdalian implică tratarea promptă și adecvată a amigdalitelor bacteriene, în special a celor streptococice. Este esențială administrarea antibioticelor conform schemei prescrise de medic, chiar dacă simptomele se ameliorează rapid. Menținerea unei igiene orale adecvate, cu periaj dentar regulat și utilizarea aței dentare, poate reduce riscul de infecții bacteriene în cavitatea bucală.

Evitarea fumatului și a expunerii la factori iritanți pot contribui, de asemenea, la prevenirea amigdalitelor și a complicațiilor acestora. În cazul persoanelor cu amigdalite recurente, medicul poate recomanda amigdalectomia pentru a preveni apariția abceselor periamigdaliene.

Diagnostic și tratament la SANADOR

SANADOR oferă acces la servicii medicale complete și la o abordare integrată, prin consultații de ORL și investigații paraclinice de înaltă acuratețe. Evaluarea medicală este realizată de medici cu experiență, care stabilesc rapid diagnosticul pe baza examenului clinic și, la nevoie, a investigațiilor imagistice efectuate cu echipamente de ultimă generație sau prin analize de laborator precise.

Tratamentul este personalizat pentru fiecare pacient, în funcție de severitatea infecției și de starea generală de sănătate. De asemenea, SANADOR asigură monitorizarea atentă a pacienților pe parcursul tratamentului și oferă suport pentru prevenirea recurențelor, prin controale de specialitate și consiliere medicală adecvată.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR