Dr. Raluca Stanciulescu: Biopsiile tractului digestiv nu sunt dureroase

In caz de suspiciuni de boala maligna din sfera tractului digestiv, pentru un diagnostic cert, este nevoie de biopsie. Dr. Raluca Stănciulescu, medic primar gastroenterologie in cadrul Spitalului Clinic Sanador, a discutat cu jurnalistii Click!Sanatate despre ce implica aceasta interventie, cand este indicata si prin ce tehnici se realizeaza.

Ce este biopsia?

Biopsia este procedura medicala prin care se realizeaza prelevarea de fragmente mici de tesuturi de la nivelul diverselor organe ale corpului in vederea analizarii lor la microscop. Termenul de biopsie provine de la cuvintele grecesti bios = viata si opsis = vedere, adica „examinarea tesuturilor vii”.

Care sunt indicatiile biopsiei?

In domeniul gastroenterologiei, indicatiile biopsiilor sunt multiple, acestea putandu-se efectua de la nivelul tractului digestiv (stomac, intestin subtire, colon) sau al organelor parenchimatoase (ficat, pancreas). Biopsiile se pot realiza din tesuturi aparent normale sau din diverse leziuni care necesita analiza anatomo-patologica pentru stabilirea diagnosticului.

Principalele indicatii ar fi :

  • Afectiuni ale esofagului (esofagul Barrett, polipii esofagieni, tumorile esofagiene);
  • Afectiuni gastro-duodenale (gastritele atrofice, ulcerul gastric, polipii sau tumorile cu aceasta localizare, boala celiaca, depistarea infectiei cu Helicobacter Pylori);
  • Afectiuni ale intestinului gros (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica, colitele microscopice, colitele ischemice, polipii sau tumorile colo-rectale);
  • Afectiuni hepatice (noduli hepatici – pentru a stabili natura benigna sau maligna, hepatite cronice, analize hepatice modificate fara a avea o cauza evidenta);
  • Afectiuni pancreatice (formatiuni tumorale – pentru a stabili cu precizie caracterul malign/benign).
  • Care sunt tehnicile prin care se realizeaza biopsia?

Biopsiile pot fi prelevate in timpul endoscopiilor digestive (endoscopie digestiva superioara, colonoscopie, ecoendoscopie) sau transabdominal (prin peretele abdominal), in cazul biopsiilor hepatice.

Biopsiile endoscopice se efectueaza introducand o pensa subtire prin canalul endoscopului. Cu aceasta pensa se recolteaza cateva fragmente din leziunea identificata endoscopic.

Ecoendoscopia se efectueaza cu un endoscop special, prevazut cu o minisonda de ecografie in capat. Aceasta tehnica permite vizualizarea in detaliu a straturilor peretelui digestiv, a organelor de vecinatate din jurul esofagului, stomacului, duodenului, rectului. Se pot astfel vizualiza cu precizie pancreasul, caile biliare, o parte din ficat, eventualii noduli sau tumori din mediastin. Dupa identificarea leziunilor, tehnica permite prelevarea de biopsii prin introducerea unor ace fine cu ajutorul carora se aspira fragmente din tesutul respectiv.

Biopsia hepatica transabdominala se efectueaza in general sub control ecografic, dar se poate efectua si “in orb” in anumite situatii. Interventia se face cu anestezie locala (la piele si in planurile profunde) cu Xilina: se practica o mica incizie cutanata cu ajutorul unui bisturiu, ulterior se introduce acul de punctie pana la nivelul ficatului si se preleveaza o mostra de tesut. Aspiratia de tesut se poate face manual sau automat, cu ajutorul unui pistol de biopsie.

Ce este punctia biopsie aspirativa cu ac fin si cum se realizeaza?

In gastroenterologie, punctia aspirativa cu ac fin se realizeaza cu ajutorul ecoendoscopului. Ecoendoscopia este o procedura similara endoscopiei digestive, doar ca aparatul este prevazut cu un transductor de ecografie in capat.

Se efectueaza cu pacientul sedat si nu este dureroasa. Acul de punctie este introdus prin canalul acestui aparat si cu ajutorul lui se pot preleva, aspirand cu o seringa speciala, fragmente din peretele tubului digestiv sau din formatiuni tumorale de vecinatate (ganglioni, tumori mediastinale, tumori hepatice sau pancreatice). Materialul bioptic obtinut se intinde pe lamele de sticla si, dupa coloratii speciale, este analizat la microscop.

Cum se efectueaza biopsia endoscopica?

Procedurile endoscopice permit explorarea tractului digestiv (esofag, stomac, duoden, colon si chiar intestin subtire) si identificarea de leziuni care, de multe ori, necesita caracterizare prin examen anatomo-patologic (la microscop). Acest lucru este posibil prin prelevarea de biopsii.

Endoscoapele sunt prevazute in interior cu canale prin care pot fi introduse diverse instrumente de lucru, printre care si pensele de biopsie. Acestea pot recolta fragmente tisulare de cativa milimetri, fragmente care se extrag ulterior prin canalul endoscopului.

Este biopsia dureroasa?

Biopsiile efectuate in timpul explorarilor endoscopice nu sunt dureroase. De cele mai multe ori, endoscopiile se efectueaza cu sedare intravenoasa, asa incat pacientul doarme pe toata perioada examinarii. Chiar si in cazul endoscopiilor fara sedare, prelevarea de biopsii de la nivelul tractului digestiv nu este resimtita de catre pacient.

In cazul biopsiilor hepatice efectuate transabdominal (prin peretele abdominal), se efectueaza anestezie locala prin injectarea de Xilina la nivel cutanat si in straturile profunde, pentru ca pacientul sa resimta cat mai putin discomfortul produs de pasajul acului de punctie. Dupa procedura, cand efectul anestezicului dispare, poate sa apara o jena la nivelul locului de punctie. Aceasta durere locala nu este de intensitate mare si poate dura pana la 12-24 ore.

Ce complicatii pot sa apara in urma unei biopsii?

Prelevarea de biopsii in timpul endoscopiilor digestive este o manevra sigura, cu riscuri foarte mici pentru pacient. Extrem de rar pot aparea sangerari la nivelul mucoasei care sa necesite ulterior manevre endoscopice de oprire a hemoragiei. Riscul de sangerare este mai mare la pacientii care sufera de boli care afecteaza coagularea sangelui sau la cei care urmeaza tratamente ce modifica timpii de coagulare.

In cazul biopsiilor prelevate in timpul ecoendoscopiei, exista in plus un risc de infectie sau de pancreatita (dupa punctionarea leziunilor pancreatice), dar rata complicatiilor severe este estimata la 0,3%.

Biopsia hepatica transabdominala este o manevra bine tolerata, dar in cazuri rare pot aparea o serie de complicatii cum ar fi hemoragia interna sau inteparea accidentala a altor organe. Efectuarea punctiei sub control imagistic (ecografic sau CT) reduce mult aceste riscuri.

Ce se intampla cu proba recoltata la biopsie?

Imediat dupa recoltare, mostrele de tesut sunt introduse intr-un recipient care contine un lichid special ce permite prezervarea mai indelungata a acestora. Aceste recipiente sunt trimise catre laboratorul de anatomie patologica, in vederea analizei la microscop. Aici, fragmentele tisulare vor fi incluse in blocuri de parafina, ulterior sectionate foarte subtire (cativa microni), asezate pe lamele de sticla si colorate special. Dupa aceasta pregatire, vor fi examinate la microscop de catre medicul anatomo-patolog.

Exista un mit potrivit caruia biopsia poate duce la aparitia cancerului. Cum il explicati?

Exista in randul pacientilor mai multe temeri referitoare la biopsie, printre care si aceasta. Cred ca principala cauza este interpretarea eronata a unor situatii cu care unii pacienti s-au intalnit, de exemplu boli neoplazice la persoane cunoscute (din familie sau prieteni) si care, pentru diagnostic, au necesitat biopsii. Evolutia nefavorabila a acestor persoane, datorata bolii neoplazice (cancerului), este de multe ori pusa eronat pe seama prelevarii de biopsii.