Ce este constipația la copil

Constipația la copil este o problemă care necesită consultație la medicul gastroenterolog, pentru prevenirea unor eventuale complicații. Constipația este definită ca două scaune pe săptămână sau mai puțin de atât sau un scaun o dată la trei zile (sau mai rar). Copiii cu tulburări de tranzit intestinal beneficiază la SANADOR de consultații de pediatrie și gastroenterologie pediatrică, analize de laborator, investigații imagistice de înaltă precizie și consiliere nutrițională personalizată.

Watch on YouTube
  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Din ce cauză apare constipație la copii

Cel mai frecvent constipația este cauzată de greșeli în alimentație sau de trecerea de la pampers la oliță, ce reprezintă o schimbare majoră în obiceiul de defecație al copilului.

Dieta occidentală și trendurile din ultimii ani au condus la o alimentație săracă în fibre – legume și fructe crude sau cereale. Din acest motiv, încă de la diversificare, pentru a preveni constipația,  copilul trebuie să fie hrănit în special cu fructe și legume inițial fierte și pasate, iar ulterior când copilul este mai mare acestea putând fi oferite și crude. Există anumite alimente care constipă copiii, precum mezeluri, mâncarea tip fast-food, brânzeturi, pâinea în exces, dulciurile procesate sau chipsurile, pufuleții sau covrigii.

Trecerea de la pampers la oliță poate reprezenta o cauză importantă pentru constipația la copil de 2 ani. Desigur această trecere se poate face și mai devreme de această vârstă, precum și mai târziu, în funcție de fiecare copil. Acest pas se poate asocia cu constipație, în special dacă este încercat prea devreme sau copilul este forțat.

Schimbările în rutina copilului, precum călătoriile sau stresul, pot conduce la constipație. Anumite medicamente, spre exemplu suplimentele cu fier sau cele cu calciu, zincul în doze mari sau antihistaminicele sunt frecvent administrate copiilor și pot duce la constipație. O altă cauză de constipație, dar diagnosticată mai frecvent la sugari este alergia la proteina din laptele de vacă. În plus, istoricul de constipație în familie poate fi o altă cauză care să ducă la constipația la copil.

  • La SANADOR beneficiezi de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cum se manifestă constipația la copil

În general simptomele în constipație la copil sunt reprezentate de scaunele cu frecvență rară – două sau mai puține scaune/ săptămână. Scaunele sunt de consistență tare și pot fi însoțite de dureri abdominale date de mișcările intestinale. Scaunele pot fi însoțite de urme de sânge datorită fisurilor anale ce apar la acest nivel în constipația cronică.

Un copil constipat va avea tendința de a se abține de la defecația deoarece asociază această activitate cu durerile abdominale sau anale pe care le resimte. Astfel se întreține un cerc vicios ce duce la cronicizarea constipației. Constipația la copil de 1 an poate fi asociată cu presiunea de a renunța la pampers prea devreme și poate duce inclusiv la encoprezis (eliminarea involuntară a materiilor fecale) ca și complicație.

Complicații ale constipației la copii

Copii care suferă de constipație pot dezvolta fisuri anale sau prolaps rectal, situație în care ultima parte din intestinul gros (rectul) este exteriorizat prin anus. Atât fisurile anale, cât și prolapsul rectal necesită consult de chirurgie pediatrică pentru diagnostic și tratament.

Encoprezisul reprezintă eliminarea involuntara a materiilor fecale blocate în rect la un copil ce anterior obținuse control sfincterian, în general cu vârsta peste patru ani. Encoprezisul este o altă complicație a constipației cronice, ce se dezvoltă atunci când sensibilitatea la senzația de a merge la toaletă dispare.

Investigații recomandate pentru constipația la copii

Constipația copilului va fi evaluată de către un medic pediatru sau gastroenterolog pediatru. Discuția cu medicul va conține informații privind obiceiurile de defecație ale copilului, cât de rare sunt scaunele, consistența sau culoarea lor. În cadrul anamnezei medicul va solicita informații despre dieta copilului, activitatea fizică și istoricul său de boli până în acel moment.

Ulterior copilul va fi examinat clinic. Un examen complet al copilului cu constipație va include și tușeul rectal, manevră neplăcută pentru copil, în să necesară pentru a demonstra prezența sau absența materiilor fecale din rect.

În general, examenul clinic este suficient pentru diagnosticul constipației. În cazurile ce nu răspund la tratament sau se suspectează alte boli ce au determinat apariția simptomelor digestive, medicul poate recomanda mai multe investigații. În cazul în care există și alte semne clinice, de exemplu de hipotiroidism, în afara constipației, medicii pot recolta analize de sânge, pentru a doza nivelul hormonilor tiroidieni.

Investigațiile imagistice, precum radiografia abdominală pe gol este utilizată pentru a elimina suspiciunea unei obstrucții la nivel digestiv. Tranzitul baritat este o investigație imagistică utilă pentru vizualizarea tractului digestiv, în cadrul căreia se fac radiografii după administrarea unei clisme cu bariu. Tranzitul baritat este mult mai util decât o simplă radiografie abdominală pentru a vizualiza aspectul pereților intestinali, prezența unor zone de strictură (înguste) sau a unor formațiuni.

Manometria ano-rectală presupune utilizarea unui tub mic, plasat în interiorul anusului și rectului, ce apreciază coordonarea mușchilor implicați în defecație (a sfincterului anal). Biopsia rectală este o manevră invazivă prin care se recoltează o probă de dimensiuni mici de țesut de la nivelul rectului, ce este recomandată doar în anumite cazuri.

Tratamentul pentru constipație la copii 

În primul rând alimentația pentru un copil constipat trebuie să conține fibre – 14 grame la fiecare 1000 de calorii. De asemenea, fibrele sunt conținute și în suplimente alimentare ce pot fi cumpărate din farmacie. În general aceste suplimente cu fibre pot fi folosite pentru a trata constipația la copil de 3 ani și mai mari.

Supozitoarele cu glicerină pot fi folosite încă de la vârsta de nou-născut. Atât supozitoarele cu glicerină cât și micro-clismele sunt măsuri de urgență menite să elimine blocajul fecal, ce ar trebui utilizate în cazul în care tratamentul medicamentos nu este suficient. În general, supozitoarele și micro-clismele duc la ameliorarea rapidă a constipației copiilor, însă nu pe termen lung.

Tratamentul medicamentos în constipația la copil include preparate încadrate în grupa farmacoterapeutică a laxativelor de contact și osmotice. Laxative de contact asigură un efect mai rapid, prin stimularea mișcărilor pereților intestinali. Laxativele osmotice pe de altă parte atrag apa în intestin, ducând la înmuierea scaunului, și este mai frecvent utilizat în constipația cronică.

Preparatele din plante pe bază de suc concentrat de prune, mușețel, fenicul, au în general în compoziție și inulină, cu efect prebiotic. Acestea pot avea rezultate bune în cazurile ușoare de constipație.  

Cum putem preveni constipația la copil

Pentru a preveni constipația la copil, în primul rând alimentația copilului trebuie să fie echilibrată, să conțină fibre, precum legume, fructe, cereale integrale, dar și multe lichide (aproximativ 14 grame de proteine la fiecare 1000 calorii). De asemenea, activitatea fizică a copilului trebuie încurajată.

Un alt element important este antrenamentul la oliță, această etapă trebuie însoțită de încurajări, copilul nu va fi certat și nu va fi forțat să treacă de la pampers la oliță, deoarece această presiune pusă pe copil poate duce la constipație. La început medicii recomandă să se pună copilul pe oliță de 2-3 ori pe zi, la 10 minute după masă, indiferent dacă va defeca sau nu, pentru a crea o rutină.

Regimul alimentar al unui copil care suferă de constipație

Regimul alimentar al unui copil care suferă de constipație trebuie în primul rând să conțină fibre. De exemplu, la micul dejun, alături de iaurt sau lapte, copilul ar trebui să consume cereale integrale, cum ar fi orz, ovăz, granola etc.

În locul dulciurilor, ca și gustări pot fi oferite prune, smochine, fructe uscate, morcovi, avocado, kiwi, mango, mere, afine, zmeură, căpșuni sau nuci (la copiii mai mari) în diferite combinații.

La masa de prânz și cea de seară copilul poate primi pe lângă carne sau pește, garnituri de fasole, năut, broccoli, spanac, cartofi etc.

Lichidele sunt de asemenea importante în dieta copilului constipat, fiind încurajat consumul lor. Copilul poate primi apă sau ca alternativă suc de mere natural, compot de prune sau ceai.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, părinții găsesc sprijinul necesar pentru diagnosticarea și tratarea corectă a tulburărilor de tranzit intestinal la copil, prin consultații de pediatrie și gastroenterologie pediatrică complete. Atunci când este necesar, abordarea este multidisciplinară, implicând specialiști din mai multe domenii, pentru un diagnostic complet și corect. Consultațiile sunt realizate de medici cu o vastă experiență în patologia digestivă pediatrică, care tratează fiecare caz cu empatie și profesionalism.

În funcție de recomandările medicului, evaluarea clinică poate fi completată de investigații specifice, adaptate fiecărui pacient în parte, cum ar fi analize de laborator prelucrate în Laboratoarele SANADOR sau ecografie abdominală, efectuată cu echipamente moderne, pentru obținerea unor rezultate precise și rapide.

De asemenea, părinții au acces la consiliere nutrițională detaliată privind alimentația echilibrată a copilului, inclusiv în perioada diversificării. La SANADOR, abordarea multidisciplinară asigură cele mai bune rezultate terapeutice, într-un mediu prietenos și sigur pentru copil.

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR