Indicațiile consultației de Alergologie și imunologie clinică
Alergiile
Bolile alergologice sau alergiile înglobează un cumul de afecțiuni caracterizate de un răspuns imun exagerat la alergeni (care în mod uzual nu ar provoca reacții neobișnuite în organism), producându-se o cantitate crescută de citokine și, consecutiv, o producție crescută de anticorpi IgE.
Cele mai frecvente boli alergologice sunt: rinita alergică/febra de fân, alergia la ambrozie, alergia la polen, alergia la metale, angioedemul/edemul Quincke, alergia la animale de companie, astmul alergic, eczema atopică, alergiile post-consum de droguri, alergia alimentară, alergia la praf, alergia la veninul de insecte, alergie la latex și cauciuc, alergie medicamentoasă, urticaria și alergia oculară. În unele situații, pot să apară manifestări alergice multiple (astm, eczemă, rinită alergică, rinoree).
Unele alergii sunt mai rare, precum alergia la frig, dar pot să afecteze calitatea vieții. Identificarea tipului de alergie poate fi realizat prin diverse teste cutanate de alergii, precum testul cutanat patch sau testul cutanat prin înțepare.
Reacțiile alergice ale organismului la anumiți alergeni pot fi reduse prin imunoterapie alergen specifică.
Există și boli care seamănă cu alergiile și funcționează similar, reacționând la diverși alergeni, dar nu sunt alergii. O asemenea boală este sindromul de activare mastocitară, o afecțiune în care mastocitele eliberează mediatori inflamatori, producând simptome care pot semăna cu alergiile sau chiar cu anafilaxia.
Afecțiunile sistemului imunitar
Bolile imunologice reprezintă o categorie de afecțiuni cauzate de o disfuncție a sistemului imun, categorie ce implică alergii, boli autoimune (spre exemplu, granulomatoza cu poliangiită, scleroza multiplă, arterita cu celule gigante, boala asociată IgG4, colagenopatii), sindroame inflamatorii și sindroame ale deficitului imunologic.
Tulburările imunologice au mai multe cauze: slăbirea sistemului imun (imunodeficiență primară), preexistența unei boli organice care prejudiciază statusul imunitar (imunodeficiență dobândită), hiperactivitatea sistemului imun (reacții alergice), prezența unor componente ale sistemului imun care luptă împotriva propriului organism (boli autoimune).
Un test ANA poate ajuta la diagnosticarea acestor afecțiuni, însă prezența lor nu indică întotdeauna o boală, motiv pentru care este important ca testele să fie interpretate de specialiști. În funcție de rezultatele analizelor și investigațiilor, medicul poate recomanda diferite tratamente pentru bolile autoimune, inclusiv terapie biologică.
Bolile ce implică sistemul imun includ: tulburările imune post-administrare de chimioterapie/chimioterapice, tulburările imune post-transplant, infecția HIV, astmul alergic, eczemele, boala Castleman, rinita alergică, diabetul zaharat tip I, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic.