Alergia la praf

Ce este alergia la praf?

O reacție alergică la praf este un răspuns exagerat al sistemului imunitar la acarienii din praf. Acarienii sunt rude microscopice ale căpușelor și păianjenilor. Trăiesc în așternuturi, saltele, draperii, covoare, jucării de pluș sau alte locuri/obiecte calde și umede din casele noastre, hrănindu-se cu celule epiteliale moarte ale oamenilor sau animalelor de companie.

Acarienii sunt în mod normal inofensivi. Cu toate acestea, ei pot determina simptomatologie alergică la anumite persoane. Alergia la praf apare atunci când organismul uman percepe proteinele din corpurile și fecalele acarienilor ca substanțe dăunătoare (numite alergeni), produce histamine, iar secundar, diverse inflamații și mucus.

• 
  Alergia la praf necesită tratament medical. Programează-te la SANADOR!

Cauze și factori de risc

Unul dintre mecanismele prin care sistemul imunitar reușește să ne apere de diverse microorganisme cu potențial periculos este producția de anticorpi. Dacă o persoană este alergică, sistemul său imunitar produce anticorpi îndreptați împotriva unei substanțe pe care o consideră periculoasă dar care, de fapt, nu prezintă niciun risc pentru sănătate. La prima întâlnire cu acarienii din praf, corpul produce anticorpi (imunoglobulina E), care „atacă” proteinele pe care le consideră periculoase și determină apariția simptomelor specifice. La fiecare nouă întâlnire cu acarieni răspunsul imun va fi tot mai intens, iar simptomatologia mai severă. Expunerea pe termen lung duce la o stare de inflamație cronică asociată cu astmul.

Există câțiva factori de risc incriminați în dezvoltarea alergiei la acarieni:

• Istoric familial de alergie la praf – șansa de a fi alergic la praf este mai mare dacă există și alți membrii ai familiei care se confruntă cu aceeași problemă;
• Vârsta – copiii și adulții tineri au risc mai crescut de a dezvolta o alergie la acarieni;
• Expunerea la cantități mari de praf în copilărie.

Semne și simptome ale alergiei la praf

• 
  Simptomele alergiei la praf sunt supărătoare. Programează-te!

Datorită prezenței permanente a acarienilor în locuințele noastre, simptomele generate de aceștia se fac simțite pe toata durata anului. Cele mai comune semne și simptome sunt:

• secreții și congestie nazală;
• strănut;
• prurit (mâncărime), secreții la nivelul ochilor și înroșirea lor;
• prurit la nivelul nasului, gurii sau gâtului;
• scurgere nazală posterioară (mucus care se prelinge pe peretele faringian posterior, în regiunea nazală);
• tuse;
• presiune sau chiar durere facială.

Dacă alergiei i se alătură și o componentă astmatică, simptomatologia devine mai bogată și include și:

• senzație de constricție toracică;
• dificultate respiratorie;
• wheezing (sunet șuierător care se aude în expir).

Posibile complicații

Expunerea pe termen lung a unei persoane alergice la praful de casă crește riscul de apariție a complicațiilor. Acest lucru se datorează inflamației cronice a mucoasei respiratorii și hipersecreției de mucus. Pot să apară:

• Infecții de sinusuri – mucoasa respiratorie cronic îngroșată blochează drenajul sinusurilor (cavități cu aer localizate la nivelul oaselor craniului) și favorizează dezvoltarea infecțiilor la acest nivel;
• Astm greu de gestionat – s-a observat că persoanele care au atât alergii cât și astm, reușesc să controleze mult mai greu simptomele celei de-a doua patologii menționate, având totodată un risc crescut al declanșării crizelor de astm.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Vino la SANADOR!

Diagnosticarea alergiei la praf

Simptomele alergiei la praf pot fi inițial confundate cu manifestările care apar într-o infecție virală (simplă răceală sau gripă), însă e important să ne adresăm medicului imunolog atunci când apare suspiciunea de alergie. El va efectua unul sau mai multe teste, care vor confirma diagnosticul după care va stabili un tratament adecvat, și va îndruma pacientul în legătură cu modificările pe care trebuie să le aducă spațiului de locuit.

Test alergologic cutanat (Prick test) – testează reacția organismului la o cantitate foarte mică de alergen. Pe pielea antebrațului sau pe jumătatea superioară a spatelui, medicul plasează o picătură de soluție ce conține un potențial alergen. Se efectuează o mică înțepătură/ zgârietură astfel încât soluția să ajungă la nivelul dermului. După aproximativ 15 minute, medicul va măsura eritemul format și va interpreta rezultatele. Procedura nu doare, nu necesită anestezie, nu produce sângerare și are o durată mai mică de o oră.

Dozarea imunoglobulinelor E specifice (IgE specifice) – există pacienți care din anumite motive (vârstă mică, unele boli de piele sau tratamente care pot altera rezultatul Prick test-ului) nu pot efectua testul alergologic cutanat, pentru care medicul optează să confirme diagnosticul dozând IgE specifice. Se determină cantitativ imunoglobulinele circulante specifice pentru fiecare alergen în parte, având astfel importanță diagnostică.

Dozarea imunoglobulinei E totale (IgE totală) – aceasta este o proteină serică (găsită în sânge) cu rol în medierea răspunsului alergic. Ea nu este specifică alergiilor, putând să aibă valori crescute și în boli maligne, inflamatorii sau anumite imunodeficiențe, astfel încât testarea în sine nu are valoare diagnostică, ci doar orientativă. În schimb, ea vine în ajutor în stabilirea celui mai eficient tratament la pacienții cu astm datorat alergiilor.

Opțiuni de tratament

Pentru că evitarea în totalitate a prafului și prin urmare a alergenilor care se regăsesc în el este imposibilă, alături de anumite măsuri de control a mediului trebuie să existe și un tratament medicamentos care să amelioreze simptomatologia. În prezent se folosesc:

• decongestionante nazale (ușurează respirația);
• antihistaminice (scad producția principalei substanțe implicate în generarea răspunsului alergic);
• corticosteroizi (scad inflamația și reduc simptomatologia);
• modificatori de leucotriene (blochează unele substanțe cu rol în răspunsul imun).

Medicul poate recomanda și utilizarea unor irigatoare nazale care cu ajutorul unei soluții saline pot contribui la îndepărtarea mucusului și a particulelor de alergen de la nivelul mucoasei nazale și sinusurilor.

Procedura de desensibilizare se folosește în cazurile în care rezultatele tratamentului medicamentos nu sunt satisfăcătoare. El constă în administrarea unor injecții sau tablete sublinguale ce conțin cantități extrem de mici de alergen, cu scopul de a obișnui organismul cu acesta. Doza alergenului se mărește treptat pe durata următoarelor 3-6 luni, tratamentul necesitând a fi continuat pe termen lung, cu doze de întreținere.

La SANADOR, Secția de Alergologie și Imunologie Clinică are la dispoziție cele mai performante teste, care detectează o varietate mare de alergeni, și un laborator performant, în care se realizează analize alergologice și imunologice complexe. Echipa medicală experimentată asigură tratamentul adecvat pentru fiecare pacient, inclusiv printr-o abordare multidisciplinară, care include și alte specialități (O.R.L., dermato-venerologie, pneumologie).

• 
  La SANADOR, tratamentele sunt moderne și eficiente. Programează-te!

Prevenția alergiei la praf

În prevenția alergiei la praf se indică evitarea, pe cât posibil, a alergenului prin controlarea mediului. Astfel se recomandă:

• aerisirea frecventă a locuinței;
• controlul umidității astfel încât să nu se depășească 50%;
• folosirea frecventă a aspiratorului (cu filtru HEPA) în locul măturii;
• ștergerea frecventă a prafului de pe suprafețe;
• curățarea frecventă a covoarelor și a draperiilor;
• utilizarea așternuturilor și a lenjeriilor de pat hipoalergene;
• igienizarea regulată a lenjeriei de pat (o dată pe săptămână la 60 °C);
• utilizarea unui filtru HEPA pentru a îndepărta cât mai multe particule alergene din aer.

Programează-te!