Ce este stopul cardiac?

Stopul cardiac sau stopul cardiorespirator reprezintă oprirea activității electrice a inimii. Pentru a susține funcțiile vitale, inima prezintă o activitate constantă, dată de trecerea curentului electric prin căi specifice.

În mod normal, impulsul electric provine din nodulul sinoatrial, o structură situată la nivelul atriului drept, și ulterior se propagă la nivelul nodulului atrioventricular și prin ramuri în ventriculi. Acest ritm este denumit ritm sinusal și asigură o activitate electrică ritmică a inimii, ce îi susține funcția mecanică de a contracta și a relaxa atriile și ventriculii, pentru a trimite sânge la organele vitale.

  • Aritmiile pot provoca stop cardiac. Dacă suferi de tulburări ale ritmului cardiac, programează-te la SANADOR!

Aritmiile reprezintă perturbări ale ritmului sinusal normal. În funcție de locul din care impulsul electric se formează, acestea pot fi benigne, autolimitate sau amenințătoare de viață, provocând stop cardiac prin oprirea inimii.

Cauzele stopului cardiac

Stopul cardiac este determinat de tulburări de conducere a impulsului electric la nivelul inimii, numite aritmii. Cea mai severă afecțiune care poate determina stopul cardiac este fibrilația ventriculară. Această tulburare de ritm cardiac necesită de tratament imediat, prin folosirea unui defibrilator. Alte cauze ce pot favoriza apariția aritmiilor sunt bolile cardiace congenitale sau dobândite ce modifică structura inimii. Hipertensiunea arterială, blocul atrioventricular, cardiomiopatia dilatativă, cardiomiopatia restrictivă, cardiomiopatia hipertrofică sau defectele valvulare pot duce la apariția anomaliilor de conducere.

  • Dacă observi o persoană care a suferit un stop cardiac, sună imediat la 112!

Infarctul miocardic acut poate favoriza apariția ulterioară a stopului cardiac. Diferența între infarct miocardic și stop cardiac constă în mecanismele diferite de producere. Deși ambele patologii pot duce la moarte de cauză cardiacă, infarctul este provocat de obstrucția unei artere coronare, iar stopul cardiac de o anomalie de conducere a impulsului electric.

Factorii de risc pentru oprirea inimii

Factorii de risc pentru oprirea inimii pot fi moșteniți sau dobândiți. Istoricul personal de boli cardiace congenitale crește riscul de oprire a funcției electrice a inimii. Sindromul de sinus bolnav crește, de asemenea, riscul. De asemenea, bărbații au un risc mai mare de stop cardiac, comparativ cu femeile. Un istoric familial de moarte subită la vârstă tânără poate fi cauzat de anomalii ale intervalului QT, precum sindromul Brugada. Înotul poate fi un factor de risc cu potențial mortal pentru pacienții cu sindrom QT lung de tip 1.

Alți factori de risc, precum diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile (colesterol mărit și trigliceride crescute), fumatul, consumul de alcool în exces sau folosirea drogurilor pot fi preveniți printr-un stil de viață sănătos.

Unele medicamente în doze mari pot determina stop cardiac, precum cele din grupul blocante ale canalelor de calciu, prescrise pentru angină pectorală.

Riscul de a dezvolta stop cardiac este crescut pentru o persoană care a suferit deja un stop cardiac sau un infarct miocardic în ultimele 6 luni.

  • Stopul cardiac poate fi prevenit printr-un stil de viață sănătos și consultații medicale periodice. Vino la SANADOR!

Hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile, precum și consecința lor finală, insuficiența cardiacă, cresc riscul de stop cardiac. De asemenea, boala cronică de rinichi, apneea în somn ori diselectrolitemiile, un nivel modificat de potasiu sau magneziu, pot determina moartea cardiacă subită.

Semnele și simptomele de stop cardiorespirator

Stopul cardiorespirator poate determina moartea în doar câteva minute, de aceea este necesar ca semnele și simptomele să fie cunoscute, pentru a suna de urgență la 112. Manifestările clinice pot include:    

  • palpitații (bătăi anormale ale inimii);
  • dureri în piept;
  • dificultăți de respirație;
  • tulburări de mers și echilibru (amețeală);
  • pierderea cunoștinței (leșin);
  • vărsături.

Diagnosticul stopului cardiac

Dacă pacientul acuză bătăi anormale ale inimii, medicul cardiolog va realiza o electrocardiogramă (EKG). Această investigație poate indica prezența unui ritm cardiac anormal - prea lent (bradicardie) sau prea rapid (tahicardie sau fibrilație), extrasistole (bătăi în plus), pauze sau modificări de repolarizare.

În cazul în care bătăile anormale sunt resimțite în timpul exercițiilor fizice, se poate opta pentru o electrocardiogramă de efort (EKG de efort).

Un Holter EKG înregistrează trasee lungi, pe parcursul a 24-72 de ore, în timpul activităților uzuale, pentru a monitoriza aritmia.

Ecocardiografia evaluează funcția mecanică a inimii, contractilitatea pereților pentru a pompa sânge și funcția valvelor.

  • Urmează un curs de prim ajutor, ca să știi cum să resuscitezi o persoană care a suferit un stop cardiac!

Cateterismul cardiac (coronarografia) este o investigație invazivă realizată pentru a vizualiza obstrucția arterelor coronare.

Tratamentul stopului cardio-respirator

Primul ajutor în caz de stop cardiac este reprezentat de apelul la 112 și CPR – resuscitarea cardio-pulmonară, care poate salva vieți în timpul de așteptare al Serviciului de Ambulanță. CPR poate fi realizat de orice persoană care a participat la cursuri de prim-ajutor și constă în aplicarea compresiilor toracice și a respirațiilor salvatoare, în raport de 30:2.

În unele zone aglomerate, există defibrilatoare automate externe (DAE), ce pot fi utilizate în cazul stopului cardiorespirator. Aceste aparate ghidează prin instrucțiuni audio utilizatorul și aplică un șoc în cazul în care detectează un ritm șocabil. La sosirea Serviciului de Ambulanță, personalul medical poate aplica un șoc electric sau poate administra intravenos medicamente antiaritmice, pentru a restabili ritmul sinusal de bază.

Prevenția stopului cardiac

Prevenirea stopului cardiac este posibilă printr-un stil de viață echilibrat, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, scăderea în greutate și alimentație sănătoasă, cu un nivel scăzut de lipide.

Trigliceridele, LDL-colesterol, HDL-colesterol și colesterolul total pot fi verificate prin analize anuale, la recomandarea medicului de familie. În cazul în care medicul cardiolog consideră necesar, pacientul poate începe un tratament pe bază de statine, pentru a reduce nivelul colesterolului din sânge. Acesta se depune la nivelul vaselor, inclusiv al arterelor coronare, putând duce la blocarea acestora și ulterior la aritmii.

După un stop cardiac, medicul cardiolog poate recomanda montarea unui defibrilator implantabil, ca prevenție a episoadelor viitoare. O altă variantă de tratament este medicamentos cu antiaritmice, cum sunt beta-blocantele. Studiile arată că nouă din zece oameni care suferă un stop cardiac în afara spitalului mor în primele 10 minute. De aceea, este necesar ca martorii să alerteze 112, să aplice compresii toracice și să utilizeze defibrilatoarele automate externe acolo unde acestea sunt disponibile.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR