Ce este stenoza ureterală?

Stenoza ureterală sau strictura ureterală este o afecțiune caracterizată de îngustarea ureterelor - tuburile care transportă urina de la rinichi la vezica urinară. Pot fi afectate una sau ambele uretere. Cel mai comun tip de stenoză la acest nivel este obstrucția joncțiunii pielo-ureterale, locul în care rinichii se întâlnesc cu ureterele, problemă care de cele mai multe ori este congenitală.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Ureterele sunt două tuburi musculare care se întind de la rinichi la vezica urinară și au o lungime de 20-30 cm, în funcție de particularitățile anatomice. De-a lungul ureterelor, circumferința lumenului acestora variază de la 4 mm la 10 mm. Zonele cele mai înguste sunt la nivelul joncțiunii pielo-ureterale, segmentului care traversează bifurcația arterelor iliace și joncțiunii uretero-vezicale (locul în care aceste tuburi se întâlnesc cu vezica urinară).

Uneori, stenoza ureterală poate fi asimptomatică, indiferent de gradul obstrucției. Lăsată netratată, însă, poate produce complicații serioase, cum ar fi deteriorarea ireversibilă a rinichilor și pierderea funcției renale (insuficiență renală). Există mai multe metode de tratament, care diferă în funcție de cauzele afecțiunii.

Cauzele și factorii de risc

Strictura ureterală se formează adesea din cauza ischemiei prelungite (perfuzie redusă de sânge la nivelul ureterelor), care cauzează inflamație și fibroză.

Afecțiunea poate avea cauze intrinseci sau extrinseci.

Cele intrinseci produc obstrucție în interiorul lumenului. Strictura ureterală poate fi congenitală (prezentă de la naștere) sau poate fi cauzată de calculi renali (pietre la rinichi) mobilizați în uretere. O altă cauză intrinsecă poate fi o formațiune malignă în interiorul acestora – carcinom cu celule tranziționale (cancer de ureter).

Cauzele extrinseci se referă la tumori maligne, cum ar fi cancerul de prostată, cancerul colorectal, cancerul de vezică urinară, cancerul de col uterin sau cancerul testicular, care blochează lumenul ureterelor prin compresiune. Fibroza retroperitoneală idiopatică – proliferarea de țesut fibros în retroperitoneu, fără o cauză cunoscută – poate comprima, de asemenea, aceste structuri.

Uneori, stenoza ureterală poate avea cauze iatrogenice. Astfel, riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare în cazul pacienților care au fost supuși următoarelor proceduri:

  • Radioterapie (tratament cu radiații);
  • Ureteroscopie (investigație endoscopică a ureterelor);
  • Intervenții chirurgicale clasice sau laparoscopie în zona pelvisului;
  • Transplant renal.

Inflamația ureterală cronică poate fi cauzată, în unele cazuri, de anumite infecții – tuberculoza și schistosomiaza.

Cum se manifestă stenoza ureterală?

Unii pacienți sunt asimptomatici, chiar și atunci când strictura ureterală este severă. Intensitatea simptomelor nu se corelează întotdeauna cu gradul obstrucției. Alteori, manifestările apar intermitent. Cel mai frecvent, acestea includ durere în flanc (în partea laterală a abdomenului, între coaste și șold) și senzație de plenitudine. 

În schimb, unii pacienți se pot confrunta cu o colică renală severă. Aceasta este caracterizată de durere intensă în flanc pe partea afectată, care apare „în valuri”. Durerea poate iradia către spate, pelvis (regiunea inferioară a abdomenului) și zona inghinală. Uneori, poate fi însoțită de greață și vărsături.

Alte simptome posibile sunt:

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Investigațiile necesare pentru diagnostic

În timpul consultației, medicul urolog se va interesa despre simptomatologie și istoricul medical al pacientului, apoi va efectua un examen clinic. Ulterior, acesta poate recomanda una sau mai multe investigații imagistice:

  • Ecografie abdominală: Nu este metoda ideală pentru diagnosticul stricturii ureterale, însă ajută la screeningul unor complicații renale asociate, cum ar fi hidronefroza;
  • Ureteroscopie flexibilă: Este o examinare endoscopică care ajută la vizualizarea ureterelor și a rinichilor. Este realizată prin inserarea unui tub subțire și flexibil prin uretră (tubul prin care se elimină urina la exterior) și vezica urinară. În cadrul aceleiași proceduri, poate fi efectuat și tratamentul minim invaziv al obstrucțiilor. De multe ori, diagnosticul de stenoză ureterală este stabilit întâmplător, în urma unei ureteroscopii efectuate în alte scopuri;
  • Urografie CT: Implică injectarea unei substanțe de contrast și realizarea unei tomografii computerizate (investigație cu raze X);
  • Urografie RMN: Preia imagini ale structurilor interne cu ajutorul câmpului magnetic;
  • Pielografie retrogradă: Implică injectarea unei substanțe de contrast prin uretră, cu ajutorul unui cateter, urmată de realizarea unei radiografii;
  • Urografie intravenoasă: Este o radiografie care se efectuează după injectarea intravenoasă a unei substanțe de contrast;
  • Scintigrafie renală: Este o investigație de medicină nucleară, care se realizează cu ajutorul unor substanțe radioactive.

Dacă în urma investigațiilor imagistice medicul observă formațiuni anormale în uretere, acesta poate realiza o biopsie, pentru efectuarea unei analize histopatologice în Laboratorul de Anatomie Patologică. Aceasta este singura investigație care poate diferenția cu certitudine leziunile maligne de cele benigne.

Posibile complicații ale stenozei ureterale

Netratată, stenoza ureterală se poate asocia cu o serie de complicații:

  • Infecții de tract urinar: Deoarece urina nu poate fi eliminată în mod corespunzător, agenții patogeni se pot multiplica în exces în tractul urinar, cauzând infecții;
  • Hidronefroza: Afecțiune caracterizată de umflarea rinichilor, ca urmare a acumulării excesive de urină;
  • Azotemie: Concentrație prea mare de azot, creatinină și alte substanțe reziduale, nefolositoare, în sânge;
  • Insuficiența renală: În timp, o stenoză ureterală poate deteriora rinichii, afectându-le permanent funcția. Se asociază în special cu stricturile bilaterale (la nivelul ambelor uretere).

Metodele de tratament pentru stenoza ureterală

Stenoza ureterală poate fi tratată eficient printr-o varietate de proceduri minim invazive, cum sunt cele laparoscopice, chirurgia robotică urologică și procedurile endoscopice. Intervențiile laparoscopice se efectuează prin incizii de mici dimensiuni, care permit o recuperare ușoară. Cele endoscopice implică inserarea unor tuburi subțiri prin uretră, avansate până în vezica urinară și în uretere, fără a fi necesare incizii cutanate.

O altă opțiune de tratament este dilatarea ureterului cu balon, metoda fiind potrivită pentru stricturile non-ischemice ușoare, de cauză benignă. Procedura se realizează prin inserarea unui cateter subțire, prevăzut cu un balon, în tractul urinar, apoi balonul este umflat în zona afectată. O altă metodă endoscopică de tratament, care poate fi efectuată în continuarea dilatației cu balon, este inserarea de stent ureteral metalic. Acesta este un dispozitiv cilindric gol, care rămâne fixat pe pereții ureterului, pentru a menține lumenul deschis.

Endoureterotomia (ureterotomie endoscopică) constă în incizia ureterului prin intermediul unui ureteroscop flexibil sau rigid. Aceasta poate fi realizată cu ajutorul instrumentelor chirurgicale de mici dimensiuni, laserului sau prin electrocauterizare.

Ureteroliza laparoscopică este o altă procedură chirurgicală minim invazivă care se utilizează pentru îndepărtarea formațiunilor anormale care blochează lumenul ureterului.

În cazul prezenței unor calculi ureterali, aceștia pot fi eliminați tot pe cale endoscopică, spre exemplu prin ureteroscopie cu litotriție cu laser. De asemenea, calculii pot fi distruși prin proceduri extracorporale – litotriția extracorporală cu unde de șoc.

Medicul poate efectua reconstrucția ureterului afectat (ureteroplastie) prin diferite metode, cum ar fi cu grefă din mucoasa bucală sau prin reimplantare uretero-vezicală, care implică repoziționarea și reatașarea ureterului la vezica urinară după excizia segmentului stenozat.

În unele cazuri, este necesară o intervenție de chirurgie generală clasică, cu incizie abdominală, pentru a efectua reconstrucția ureterelor sau pentru rezecția tumorilor.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații urologice asigurate de medici cu experiență și de investigații imagistice și minim invazive performante, esențiale pentru stabilirea diagnosticului.

Indiferent de cauza care a provocat stenoza ureterală, pacienții au acces la tratamente moderne, de ultimă generație, inclusiv prin chirurgie laparoscopică, robotică sau prin proceduri de endourologie. Intervențiile se realizează în deplină siguranță la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator modern, echipat cu aparatură de ultimă generație.

Watch on YouTube

Dacă stenoza este provocată de calculi renali sau ureterali, tratamentul litiazei reno-ureterale poate fi realizat prin nefrolitotomie percutană, prin ureteroscopie cu litotriție cu laser sau balistică, dar și prin litotriție extracorporală cu unde de șoc (ESWL). Atunci când medicii consideră necesar, este montată o sondă Cook.

De asemenea, în cazurile în care stenoza ureterală este provocată de cancer de ureter sau de cancer renal, pacienții au acces la toate procedurile de tratament oncologic la Centrul Oncologic SANADOR, în funcție de indicația medicală stabilită, printr-o abordare multimodală.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR