Ce este indigestia?

Indigestia sau dispepsia se manifestă prin mai multe semne și simptome asociate tractului digestiv superior, precum durere în etajul abdominal superior, balonare, greață și vărsături, apărute cel mai frecvent după masă. Deși nu asociază de obicei complicații grave, dispepsia poate influența semnificativ calitatea vieții.

Watch on YouTube
  • Suferi de dureri abdominale însoțite de balonare și greață? Vino la SANADOR pentru consultație!

Indigestia la copii

În cazul copiilor, indigestia este cea mai frecventă problemă gastrointestinală și apare în general la copiii hrăniți în exces sau la cei care au consumat alimente nepotrivite. În general, copiii descriu durere în centrul abdomenului sau în jurul ombilicului, însoțită de balonare și agitație și pot chiar refuza mâncarea. De cele mai multe ori, simptomele se ameliorează după eliminarea de gaze sau scaune sau o dată cu dezvoltarea unui comportament alimentar adecvat, cum ar fi mâncatul încet, mestecatul corect, evitarea supraalimentării și evitarea alimentelor picante sau carbogazoase.

Semnele și simptomele indigestiei

Deși este foarte des întâlnită, indigestia se poate manifesta diferit de la o persoană la alta. Cele mai frecvente simptome sunt:

  • durere la nivel abdominal sau „durere în capul pieptului”, care apare cel mai frecvent în partea superioară a abdomenului, deasupra ombilicului;
  • sațietate precoce sau senzația de „preaplin după masă”, când se satură cu cantități mai mici de mâncare decât în mod normal;
  • senzația de greutate în stomac, de sațietate care durează mai mult după masă decât de obicei;
  • senzație de arsură la nivel abdominal sau în spatele sternului;
  • balonare;
  • greață și vărsături;
  • eructație sau flatulență.

Cât timp durează o indigestie?

În funcție de cauză, manifestările clinice pot dura de la câteva ore până la două săptămâni. Atunci când simptomele nu se ameliorează după tratament, apar brusc, sunt severe sau sunt însoțite de pierdere în greutate, de senzație de „nod în gât”, de dificultate la înghițire, de vărsături sau scaune cu sânge sau de culoare neagră, este necesară prezentarea de urgență la un medic gastroenterolog sau, în cazul copiilor, la un medic specializat în gastroenterologie pediatrică.

Cauzele indigestiei și factorii de risc

Indigestia este în general cauzată de aciditatea în exces la nivelul stomacului sau a esofagului. Acest fenomen poate fi determinat de stilul de viață, de diferite alimente, băuturi sau medicamente. De asemenea, indigestia poate apărea în timpul sarcinii sau la persoanele cu hernie hiatală, când o parte din stomac, însoțită sau nu de sfincterul dintre esofag și stomac, trece în cavitatea toracică.

Cele mai frecvente cauze sau factori de risc pentru dispepsie sunt:

  • Legate de stilul de viață: mâncatul în cantitate mare sau prea rapid, fumatul, obezitatea, anxietatea;
  • Consumul de ciocolată, alimente grase, prăjite sau picante;
  • Consumul de băuturi carbogazoase, alcoolice sau cu cofeină;
  • Anumite antibiotice, suplimentele de fier și analgezicele, inclusiv antiinflamatoarele;
  • Anumite afecțiuni, cum este esofagul Barrett sau boala de reflux gastroesofagian ori malformațiile vezicii biliare.

Diagnosticarea indigestiei

În majoritatea cazurilor, pentru a diagnostica indigestia (dispepsia), sunt necesare doar anamneza și examenul clinic efectuate corect de medicul de familie sau de medicul specialist gastroenterolog. Anamneza reprezintă discuția dintre medic și pacient despre simptome, despre intensitatea și durata acestora, despre factorii care agravează și ameliorează simptomele, dar și despre istoricul medical al pacientului. La examenul clinic, medicul analizează obiectiv starea de sănătate a pacientului, de la aspectul danturii, care poate prezenta uzură dentară din cauza refluxului gastroesofagian prelungit, până la prezența durerii la nivelul abdomenului.

  • La SANADOR ai acces la toate analizele și investigații necesare pentru diagnosticul rapid și precis al indigestiei. Programează-te!

Dacă apar simptome de alarmă, cum sunt durerea abdominală severă, pierderea în greutate neintenționată, dificultate la înghițire, sau dacă simptomele indigestiei nu se ameliorează după două săptămâni de tratament, pot fi necesare analize și investigații suplimentare, pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Astfel, medicul poate recomanda efectuarea unor analize de sânge, pentru a verifica posibilitatea unei anemii sau a unor deficiențe nutriționale, sau poate solicita analize de scaun, pentru a testa prezența infecției cu Helicobacter pylori, care este frecvent asociată cu indigestia.

Indigestia se manifestă prin balonare, greață și dureri abdominale, apărute de obicei după masă.

De asemenea, poate indica o endoscopie digestivă superioară, o procedură prin care se introduce până în prima parte a intestinului subțire un tub flexibil, prevăzut cu o cameră de filmat la capăt, pentru a verifica probleme structurale la nivelul tractului digestiv și poate fi prelevat un fragment de țesut, numit biopsie, pentru a fi analizat microscopic.

În cazuri speciale, se pot efectua și teste de golire gastrică, pentru a analiza viteza de deplasare a alimentelor din stomac în intestinul subțire, sau teste imagistice, precum radiografia abdominală pe gol sau tomografia computerizată abdominală, pentru a verifica prezența unor obstrucții.

Ce este dispepsia funcțională?

Dispepsia funcțională, cea mai frecventă tulburare funcțională, reprezintă un diagnostic de excludere, fiind descrisă ca o indigestie cronică, pentru care nu poate fi găsită o cauză evidentă organică sau biologică ce determină simptomatologia digestivă. Pentru a fi diagnosticat cu dispepsie funcțională este necesar ca simptomele să persiste mai mult de 3 luni și toate rezultatele investigațiilor descrise mai sus să fie în limite normale. Tratamentul dispepsiei funcționale se concentrează pe gestionarea simptomelor.

Afecțiuni gastrointestinale cu manifestări similare indigestiei

Există mai multe afecțiuni gastrointestinale care prezintă manifestări asemănătoare cu indigestia. De exemplu, gastrita (inflamația mucoasei de la nivelul stomacului), ulcerul gastric, boala celiacă, intoleranța la gluten, litiaza biliară („pietrele la fiere”), pancreatita, cancerul gastric, ocluzia intestinală înaltă sau ischemia intestinală (diminuare a fluxului sanguin la nivel intestinal) se pot manifesta de asemenea cu durere abdominală, balonare sau greață și vărsături.

Diagnosticul diferențial al dispepsiei

În diagnosticul diferențial al dispepsiei sunt luate în calcul atât afecțiuni din sfera gastrointestinală, dar și cardiovasculară sau infecțioasă. De exemplu, printre cele mai frecvente diagnostice diferențiale ale indigestiei se numără infecția cu Helicobacter pylori, dispepsia funcțională, boala de reflux gastroesofagian, esofagita sau ulcerul peptic.

  • Tratamentul indigestiei se bazează pe schimbarea stilului de viață. Vino la SANADOR și cere sfatul unui medic, pentru o dietă corectă, echilibrată!

Ca diagnostice diferențiale mai puțin întâlnite, menționăm cancerul de esofag, de stomac sau de duoden, tulburările de motilitate, tulburări de tranzit intestinal, pancreatita acută sau cronică, cancerul pancreatic, litiaza biliară, dar și infecțiile parazitare, de exemplu cu Giardia sau Cryptosporidium și infarctul miocardic acut sau bolile rare de țesut conjunctiv.

Tratamentul dispepsiei

Tratamentul dispepsiei se împarte în:

Modificări ale stilului de viață:

  • Scăderea în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze, deoarece excesul ponderal crește presiunea intraabdominală ce determină accentuarea refluxului gastroesofagian;
  • Efectuarea de exerciții fizice regulat, care favorizează scăderea în greutate și un tranzit intestinal adecvat;
  • Oprirea fumatului;
  • Mâncatul de mese mici și dese, cu pauză de 3-4 ore înainte de culcare;
  • Mestecatul mâncării încet și atent, fără distrageri precum privitul la televizorul sau folosirea telefonului;
  • Evitarea aplecării, legării la șireturi sau întinderii în pat timp de cel puțin 30 de minute după masă;
  • Dormitul cu capul și umerii mai ridicate față de nivelul abdomenului;
  • Reducerea consumului de ceai, cofeină, alcool și băuturi carbogazoase;
  • Evitarea alimentelor grase, picante, a prăjelilor și a excesului de ciocolată;
  • Reducerea sau eliminarea, cu acordul medicului, a medicamentelor care favorizează indigestia, precum ibuprofenul sau aspirina și căutarea altor substanțe mai puțin iritante pentru mucoasa gastrică;
  • Gestionarea stresului.

Tratament medicamentos:

  • Antiacide;
  • Inhibitori ai pompei de protoni (IPP);
  • Blocante ale receptorilor H-2;
  • Prokinetice;
  • Antibiotice, dacă infecția cu Helicobacter pylori este cauza indigestiei.

Primul ajutor în caz de indigestie constă în administrarea de medicamentele antiacide, urmat de inhibitorii pompei de protoni.

Ce să mănânci când ai indigestie?

Pentru persoanele afectate de indigestie, este recomandat un regim alimentar bogat în:

  • cereale integrale, de exemplu fulgi de ovăz sau pâine integrală;
  • rădăcinoase, ca morcovul și sfecla;
  • leguminoase, precum fasolea verde, lintea, mazărea;
  • proteine cu conținut scăzut de grăsime, cum sunt carnea de pui, albușul de ou;
  • nuci și semințe: migdale, arahide, semințe de chia și de in;
  • iaurt;
  • grăsimi vegetale precum uleiul de măsline sau avocado;
  • ghimbir, ceai de mentă sau de mușețel.

Medicul nutriționist poate recomanda o dietă personalizată, în funcție de nevoile și afecțiunile fiecărui pacient în parte. În acest fel, poate fi prevenită indigestia, dar și apariția altor afecțiuni mai grave, asociate cu o alimentație greșită, iar pacientul se va bucura de un stil de viață sănătos.

Programează-te!

  • În Clinicile SANADOR, ai acces la consultații de gastroenterologie oferite de medici empatici și cu experiență. Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR