Ce este hematomul subdural

Hematomul subdural este o colecție de sânge care se adună în zona dintre dura mater, membrana exterioară, dură, care învelește creierul, și arahnoidă, stratul delicat de dedesubt. La SANADOR, pacienții beneficiază de evaluare medicală completă, realizată prin consultații de neurologie și neurochirurgie, corelate cu investigații imagistice avansate, conform indicației medicale.

Un hematom subdural apare de obicei în urma unui traumatism cranian, când forțele de accelerație și decelerare rup venele-punte, acele vase mici și fragile care transportă sângele de la suprafața creierului către sinusurile venoase din dura mater.

Watch on YouTube

Sângele acumulat formează o masă în formă de semilună sau seceră, care exercită un efect de compresiune asupra țesutului cerebral de sub ea, putând provoca deplasarea liniei medii a creierului și alte probleme neurologice serioase, cum ar fi pierderea conștienței sau paralizii.

Spre deosebire de hemoragiile din interiorul creierului (intraparenchimatoase), aceasta este o hemoragie extracerebrală, iar spațiul subdural permite expansiunea sângelui fără a fi oprit imediat de presiunea din jur, astfel încât chiar și lovituri aparent minore pot declanșa sângerarea, mai ales la vârstnici. 

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de hematom subdural

Hematomele subdurale se împart în principal după timpul în care apar simptomele și după cum arată pe tomografia computerizată. Hematomele subdurale acute se formează rapid, în primele 72 de ore după lovitură, și apar foarte albe pe CT (hiperdense) pentru că sângele proaspăt s-a coagulat deja.

Un hematom subdural subacut apare între 3-21 de zile, cu o culoare intermediară, asemănătoare creierului pe imagini, iar un hematom subdural cronic se dezvoltă după peste trei săptămâni, devenind mai închis la culoare (hipodens) și lichid. Acesta e comun vârstnicilor, chiar și după căderi mici pe care nici nu le mai țin minte.

Din punct de vedere a poziției în craniu, pot apărea pe suprafața rotunjită a emisferelor cerebrale (cele mai frecvente), de-a lungul falxului cerebral care separă cele două emisfere, lângă tentoriul cerebelos – plasa dură din dura mater care separă lobul occipital al creierului de cerebel, sau în spațiul dintre emisfere. Formele care apar pe ambele părți ale creierului sunt mai des întâlnite la hematoamele cronice, fără un traumatism evident.

Formele acute sunt tipice la tinerii care suferă lovituri puternice, pe când cele cronice afectează mai ales vârstnicii, la care creierul se micșorează natural odată cu îmbătrânirea, lăsând mai mult spațiu subdural și vene vulnerabile, care se rup mult mai ușor.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru hematom subdural

Traumatismul cranian reprezintă cauza principală a hematomului subdural, generând forțe de accelerație-decelerare care rup venele-punte – chiar și în căderi ușoare de la înălțime mică, accidente rutiere, agresiuni fizice sau căderi frecvente la vârstnici. Cauzele netraumatice includ tulburări de coagulare a sângelui, malformații vasculare sau rupturi spontane, mai ales la pacienții sub tratament anticoagulant.

Riscul crește semnificativ după 65 de ani, prin atrofierea cerebrală care întinde venele subțiri ca pe niște corzi slăbite; la alcoolicii cronici, cu coagulopatie hepatică și dezechilibre ce provoacă căderi dese; la utilizatorii pe termen lung de anticoagulante precum warfarina sau antiagregante plachetare ca aspirina și clopidogrelul; dar și la sugari, extrem de vulnerabili la zdruncinări violente ce cauzează sindromul bebelușului scuturat.

Alți factori de risc includ istoricul de hematome subdurale anterioare, care favorizează recurența prin:

  • formarea de membrane fragile neovasculare;
  • epilepsia sau alte tulburări care generează căderi;
  • demența, care limitează capacitatea de a evita accidentele sau de a semnala simptomele la timp.
  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cum se manifestă un hematom subdural

Simptomele hematomului subdural variază în funcție de tipul acestuia, de mărimea colecției de sânge și de viteza expansiunii sale. Formele acute se instalează brusc, în primele 72 de ore după traumatism, provocând dureri de cap intense și progresive, greață cu vărsături, confuzie bruscă, slăbiciune pe o parte a corpului, crize convulsive, mărirea unei pupile și, în cazuri severe, comă rapidă – toate determinate de creșterea bruscă a presiunii intracraniene.

Formele subacute evoluează gradual, în 3-21 zile, cu somnolență progresivă, tulburări de concentrare și memorie, dificultăți de vorbire (afazie) și mers nesigur (ataxie), ceea ce poate duce la început la erori de diagnostic. Formele cronice apar după peste trei săptămâni și mimează adesea demența, incluzând scădere lentă a memoriei, incontinență urinară, apatie, schimbări de personalitate și slăbiciune discretă.

Hematomele mici pot rămâne silențioase săptămâni întregi, iar agravarea este semnalată de deficite motorii pe partea opusă leziunii sau de triada lui Cushing: hipertensiune arterială, bradicardie și respirație neregulată, care indică presiune intracraniană critică.

Complicațiile provocate de hematomul subdural

Efectul de masă progresiv al hematomului subdural provoacă hernie cerebrală (deplasarea anormală a unei porțiuni de țesut cerebral prin hiatusurile meningelor sau structurile craniului), compresie a trunchiului cerebral și stop cardiorespirator, alături de infarcte ischemice cauzate de afectarea vaselor de sânge și devierea liniei mediane a creierului. Recurența apare în până la 20% dintre cazuri după evacuarea sângelui, din cauza coagulopatiei persistente sau a neovascularizării membranei externe.

Hidrocefalia se dezvoltă prin arahnoidită în contextul hematomului subdural evacuat chirurgical, care blochează fluxul lichidului cefalorahidian (LCR), iar convulsiile devin cronice la supraviețuitori. Mortalitatea atinge 50-90% în formele acute la vârstnici, iar supraviețuitorii se confruntă adesea cu hemipareză permanentă, deficite cognitive sau deficit funcțional global (dependență totală).

Diagnosticul de hematom subdural

Tomografia computerizată fără substanță de contrast este investigația imagistică principală pentru pacienții cu suspiciune de hematom subdural. Aceasta identifică clar colecțiile de sânge sub formă de semilune dense în faza acută, cu contur bombat spre craniu, semilune de densitate medie în faza intermediară sau colecții slabe în cea cronică, având o precizie aproape perfectă pentru leziunile importante.

Rezonanța magnetică completează diagnosticul formelor vechi prin tehnici speciale care dezvăluie urme subtile de sânge. Evaluarea clinică include scala de comă Glasgow, măsurarea pupilelor și testarea funcțiilor cerebrale locale, alături de analize de sânge pentru coagularea sângelui. În cazurile non-traumatice, angiografia poate identifica anomalii vasculare.

Tratamentul pentru hematom subdural

Atunci când acumularea de sânge este mică, veche și nu provoacă simptome, tratamentul este de obicei conservator. Acesta constă în supraveghere medicală atentă, cu examinări repetate prin tomografie computerizată, menținerea capului ușor ridicat și administrarea de medicamente care reduc umflarea creierului.

Dacă există probleme de coagulare a sângelui, acestea sunt corectate prin administrarea de vitamina K, produse sanguine sau transfuzii, în funcție de situație.

În cazurile în care apar simptome, cum ar fi durerea de cap severă, confuzia, slăbiciunea unui membru sau alterarea stării de conștiență, este necesară intervenția chirurgicală. Aceasta poate presupune realizarea unei mici deschideri în craniu, prin care sângele vechi și fluid este drenat, de obicei sub anestezie locală.

În situații mai complexe, medicii practică deschideri mai largi pentru evacuarea completă a colecțiilor de sânge. Dacă există cheaguri proaspete și solide care apasă pe creier, medicul recurge la o intervenție chirurgicală mai extinsă, realizată sub anestezie generală.

Pe lângă tratamentul chirurgical, pot fi administrate medicamente pentru prevenirea crizelor epileptice și pentru reducerea inflamației cerebrale. În formele grave, medicul monitorizează presiunea din interiorul craniului cu ajutorul unor dispozitive speciale, iar tratamentul este ajustat în funcție de aceste valori, putând include măsuri precum administrarea de manitol sau controlul respirației.

Cum poate fi prevenit un hematom subdural

Purtarea căștii de protecție în timpul mersului cu bicicleta, schiatului sau conducerii motocicletei reduce riscul loviturilor puternice la cap, iar la persoanele în vârstă adaptarea locuinței prin montarea barelor de sprijin, folosirea covoarelor antiderapante și asigurarea unei iluminări corespunzătoare contribuie la prevenirea căderilor.

În cazul persoanelor aflate sub tratament anticoagulant, este necesară o monitorizare atentă, mai ales după lovituri sau intervenții medicale, iar consumul de alcool trebuie menținut la un nivel moderat pentru a evita problemele de coagulare.

De asemenea, vigilența față de abuzul asupra copiilor și educația privind evitarea zdruncinării bebelușilor sunt esențiale pentru protejarea sugarilor, iar în grupurile cu risc crescut pot fi recomandate investigații imagistice mai des pentru depistarea timpurie a problemelor.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la evaluare realizată de medici cu experiență, prin consultații de specialitate și investigații imagistice avansate, în funcție de indicație.

Infrastructura medicală performantă include echipamente moderne de diagnostic, precum RMN 3 Tesla și CT 128 slice, care permit examinarea detaliată a structurilor cerebrale și identificarea exactă a modificărilor apărute. Pe baza rezultatelor obținute, este stabilită conduita terapeutică adecvată fiecărui pacient.

În cazurile care necesită tratament chirurgical, pacienții beneficiază la Spitalul Clinic SANADOR de intervenții neurochirurgicale efectuate într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, de către neurochirurgi cu vastă experiență.

Monitorizarea pacienților și îngrijirea postoperatorie este asigurată de Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, acreditată la categoria I, cu nivel de competență extinsă, care permite supravegherea continuă și aplicarea celor mai înalte standarde medicale.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR