Ce este embolia pulmonară?

Embolia pulmonară sau tromboembolismul pulmonar este o boală în care un cheag de sânge produce înfundarea unei artere de la plămâni. De cele mai multe, ori cheagul de sânge se formează într-o venă profundă de la picior, apoi se desprinde și urcă prin venele care duc sângele la inimă. După ce cheagul a ajuns în inimă, mai exact în atriul drept, apoi în ventriculul drept, pătrunde în artera pulmonară, pe care o înfundă. Din această cauză, fluxul de sânge care trebuie să ajungă la plămâni este blocat, iar pacientul are probleme de respirație care îi pot pune viața în pericol.

Cauze și factori de risc pentru embolia pulmonară

Cea mai frecventă cauză de embolism pulmonar este tromboza venoasă profundă. Această afecțiune înseamnă formarea unor cheaguri de sânge în venele profunde de la picior sau de la braț. De aici, cheagurile se pot desprinde și ajung prin sistemul venos până la inimă, apoi trec în artera pulmonară, pe care o blochează. Porțiunea de plămân care nu primește sânge poate să moară. Acest proces se numește infarct pulmonar și face ca plămânul să aibă dificultăți în a trimite sânge oxigenat către celelalte organe, care au și ele de suferit.

Există și alte cauze care pot duce la înfundarea unei artere pulmonare:

  • acumulare de grăsime din interiorul unui os rupt, în urma unei fracturi,
  • fragmente de țesut dintr-o tumoră, ca, de exemplu, mixomul.
  • bule de aer (gaz intravascular), în urma unei intervenții de artroscopie, laparoscopie, a injectării substanței de contrast pentru o investigație CT sau în timpul unei proceduri de cateterism cardiac.

Principalii factori de risc pentru embolismul pulmonar sunt:

  • bolile de inimă: fac mai probabilă apariția unor cheaguri de sânge;
  • cancerul și chimioterapia: pot crește riscul de formare a cheagurilor;
  • intervențiile chirurgicale: reprezintă cauze importante ale producerii de cheaguri de sânge, de aceea, înainte și după o intervenție chirurgicală majoră, se administrează medicamente care împiedică apariția cheagurilor;
  • fracturi ale membrelor inferioare;
  • detresa respiratorie a adultului;
  • tulburări de coagulare a sângelui: unele boli moștenite (ex. trombofilia) pot face ca sângele să coaguleze mai ușor și să ducă la formarea unui cheag de sânge în plămâni;
  • repaus la pat mai multe de 3 zile;
  • imobilizare datorită poziției (ex. călătorii prelungite cu avionul sau mașina);
  • varice la membrele inferioare;
  • sarcina;
  • obezitatea;
  • fumatul.

Semne și simptome ale emboliei pulmonare

Semnele și simptomele unui embolism pulmonar pot să difere în funcție de mărimea cheagurilor, de zona afectată din plămân și de existența altor boli pulmonare sau cardiace.

Cele mai frecvente semne și simptome sunt:

Stabilirea diagnosticului

Există mai multe investigații care se pot face pentru a diagnostica o embolie pulmonară.

Analize de sânge pentru determinarea D-dimerilor sunt indicate în cazul în care medicul suspicionează un tromboembolism pulmonar. D-dimerii sunt crescuți în cazul în care în organism sunt prezente cheaguri de sânge. Tot prin testarea sângelui se poate măsura cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon din sânge. Existența unui cheag de sânge în plămâni face ca nivelul de oxigen din sânge să scadă.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Radiografia de torace se folosește pentru a evalua plămânii și inima. Deși această investigație nu poate diagnostica o embolie pulmonară, se folosește pentru a se putea exclude alte boli care dau simptome asemănătoare embolismului pulmonar.

Electrocardiograma (EKG) este un test simplu și rapid, care se poate face la pacienții suspecți de embolie pulmonară. Poate evidenția o frecvență cardiacă crescută, modificări ale undelor T sau un bloc de ramură dreaptă.

Ecocardiografia poate pune în evidență o lărgire a ventriculului drept și o scădere a capacității acestuia de a se contracta.

Ecografia Doppler este o investigație neinvazivă, care utilizează ultrasunete, pentru a vedea dacă există cheaguri de sânge în venele profunde. Tromboza venoasă profundă este cea mai frecventă cauză a embolismului pulmonar, de aceea este necesară evaluarea venelor de la nivelul gambei, coapsei și, uneori, a brațului.

AngioCT este metoda de primă intenție la pacienții la care se suspectează un tromboembolism pulmonar. Se utilizează o substanță de contrast care colorează arterele de la plămâni și raze X pentru a obține imagini. Procedura poate stabili cu precizie dacă există un cheag de sânge în plămâni, precum și dimensiunea sau localizarea acestuia.

Scintigrafia ventilație-perfuzie se folosește atunci când pacientul prezintă unele afecțiuni care nu permit injectarea substanței de contrast (ex. insuficiență renală severă). Se folosește o cantitate mică de substanță radioactivă, care ajută la examinarea plămânilor. Se evaluează fluxul de aer care trece prin plămâni și cantitatea de sânge din plămâni. În cazul în care pacientul are embolie pulmonară, la scintigrafie se observă zone de plămân la care ajunge aerul, dar la care nu ajunge sângele.

Angiografia pulmonară se efectuează doar atunci când diagnosticul nu poate fi pus prin alte metode. Procedura constă în introducerea unui tub subțire într-o venă de la nivelul regiunii inghinale, deplasarea lui la inimă, apoi în artera pulmonară. Medicul injectează o substanță de contrast, pentru a vedea mai bine arterele de la plămâni, în timp ce se fac mai multe radiografii pentru a obține imagini. Procedura permite vizualizarea directă a cheagului de sânge, dar și tratarea emboliei pulmonare, prin injectarea unor substanțe care distrug cheagul.

Tratamentul emboliei pulmonare

Tratamentul emboliei pulmonare începe cu tratarea simptomelor și poate include:

  • administrare de oxigen în cazul în care pacientul are probleme de respirație;
  • administrare de analgezice pentru durere;
  • administrare de lichide intravenos și medicamente, dacă tensiunea arterială este scăzută.

Tratamentul trombolitic

Tromboliticele sunt medicamente care pot sparge și dizolva cheagurile de sânge din plămâni. Marele dezavantaj al acestora este acela că pot provoca sângerări periculoase, de aceea, se administrează doar la pacienții cu trombembolism pulmonar sever care sunt în pericol de moarte.

Medicamentele anticoagulante

Medicamentele anticoagulante împiedică cheagurile deja formate să se mărească și totodată împiedică formarea de noi cheaguri. Cel mai frecvent se folosește heparina, care se poate administra în perfuzie intravenoasă sau prin injecție subcutanată. Alte medicamente care pot fi utilizate sunt medicamentele anticoagulante noi sau anticoagulantele care blochează vitamina K. Pacienții cu trombembolism pulmonar trebuie să urmeze tratament anticoagulant cel puțin 3 luni dacă sunt la primul episod și toată viața dacă sunt la al doilea episod.

Tratamentul chirurgical

Embolectomia pulmonară este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează cheagurile din artera pulmonară. Această intervenție se face rar, numai în cazuri grave, când cheagurile de sânge sunt foarte mari sau când pacientul are contraindicații pentru administrarea medicamentelor anticoagulante sau trombolitice sau atunci când acestea nu au fost eficiente.

Filtru de venă cavă inferioară

Vena cavă inferioară este vena care transportă sângele din partea inferioară și mijlocie a corpului până la inimă. Filtrul de venă cavă este un dispozitiv metalic care împiedică cheagurile de sânge să ajungă la plămâni. Acest dispozitiv se utilizează atunci când pacientul nu poate lua medicamente anticoagulante sau când se formează cheaguri de sânge, în ciuda faptului că pacientul urmează tratament cu anticoagulante.

Recuperarea după tromboembolismul pulmonar

Perioada de recuperare după embolie pulmonară poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni. Factorii care influențează recuperarea sunt: starea generală de sănătate, cât de grav a fost episodul de embolie pulmonară și riscul de formare a cheagurilor de sânge în viitor.

O alimentație sănătoasă, care include fructe și legume proaspete, cereale integrale, nuci sau produse lactate cu conținut scăzut în grăsimi poate face recuperarea mult mai ușoară. Exercițiile fizice ajută la menținerea circulației sângelui și previn apariția unor noi cheaguri.

Se recomandă o reintroducere treptată a exercițiilor fizice, cu câteva plimbări pe jos de câte 5 minute în prima săptămână, apoi creșterea treptată a duratei la 10-15 minute în următoarele săptămâni. Este important să nu reluați brusc activitatea fizică și să evitați sporturile de contact sau activitățile care cresc riscul de sângerare.

Măsuri de prevenție

Există câteva soluții prin care poate fi redus riscul apariției emboliei pulmonare:

  • renunțare la fumat;
  • exerciții fizice regulate;
  • alimentație sănătoasă;
  • scădere ponderală (în caz de obezitate);
  • hidratare adecvată;
  • purtarea ciorapilor elastici compresivi;
  • utilizarea unor dispozitive de compresie pneumatică (manșete plasate la nivelul membrelor inferioare, care se umflă și se dezumflă, pentru a menține sângele în mișcare);
  • reluarea mișcării cât mai repede posibil după o intervenție chirurgicală.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR