Sincopa

Ce este sincopa?

• 
  Sincopa poate indica existența unei afecțiuni. Vino la SANADOR!

Termenul de sincopă sau lipotimie (în termeni populari – leșinul) descrie pierderea bruscă și de scurtă durată a conștienței și a tonusului postural, urmată de revenire spontană. Apare din cauza scăderii fluxului de sânge cerebral, ceea ce determină pierderea conștienței. Un astfel de episod durează, în majoritatea cazurilor, câteva secunde sau minute.

Acest fenomen poate fi însoțit, uneori, de o stare premergătoare, care „anunță” persoana în cauză că urmează să leșine, numită „presincopă”. Aceasta se poate resimți sub formă de amețeli, încețoșarea privirii, palpitații sau transpirație bruscă, rece.

Deși majoritatea sincopelor sunt benigne, atunci când apar frecvent sau sunt însoțite de alte simptome, ele pot indica o afecțiune medicală subiacentă, situație în care sunt necesare investigații suplimentare.

Tipuri de sincopă

• Sincopă vasovagală – este cea mai frecventă formă de sincopă; apare atunci când persoana în cauză se confruntă cu un eveniment stresant, de exemplu pierderea de sânge, stres emoțional, traumă fizică sau durere; evenimentul în sine determină o reacție reflexă a corpului, prin intermediul nervului vag, care încetinește funcția de pompă a inimii, ceea ce determină scăderea bruscă a tensiunii arteriale sau a frecvenței cardiace; rezultatul este scăderea oxigenării creierului, sincopă și colaps;
• Sincopă cardiacă (cardiovasculară) – este determinată de diverse afecțiuni cardiovasculare, de tipul aritmiilor (bradicardia - frecvența cardiacă mai lentă, sau tahicardia – bătăi cardiace accelerate), hipotensiunea arterială (valori scăzute ale tensiunii arteriale sistolice), insuficiență cardiacă; acest tip de sincopă poate indica un risc crescut de moarte subită cardiacă și necesită investigații suplimentare;
• Sincopă neurologică – determinată de afecțiuni neurologice, precum crizele convulsive sau accidentele vasculare mici, tranzitorii, cunoscute ca atacuri ischemice tranzitorii;
• Sincopă posturală (hipotensiunea posturală sau hipotensiune ortostatică) – apare atunci când presiunea arterială scade brusc, odată cu schimbarea rapidă a poziției, de exemplu în cazul ridicărilor bruște din pat; acest lucru se întâmplă din cauză că întoarcerea venoasă este mai scăzută în ortostațiune (în picioare), iar la acești pacienți tonusul vagal crescut nu echilibrează această scădere a întoarcerii venoase prin stimularea funcției de pompă a inimii, aceasta rămânând mai scăzută.

Cauzele sincopei și factorii de risc

• 
  Medicul îți indică tratamentul potrivit și te ajută să identifici factori declanșatori ai sincopei. Programează-te!

Printre cauzele și factorii de risc pentru sincopă se regăsesc:

• Emoțiile intense, precum anxietatea, teama, foamea intensă, durerea;
• Afecțiunile cardio-vasculare;
• Bolile neurologice;
• Deshidratarea;
• Postul prelungit;
• Statul pe perioade foarte lungi în picioare;
• Purtarea unor haine prea strânse, în special gulerele, ce pot comprima sinusul carotid;
• Hiperventilația (respirație foarte amplă, în care este inhalată dintr-o dată o cantitate mare de oxigen);
• sindromul de sinus bolnav;
• Cord pulmonar acut,
• Exercițiile fizice efectuate într-un mediu prea cald;
• Anumite situații fiziologice, precum urinarea, defecația, strănutul, pot determina sincope vasovagale la persoanele predispuse;
• disgravidia emetizantă, în cazul femeilor însărcinate;
• Anumite medicații ce determină scăderea tensiunii arteriale ca reacție adversă – diureticele, medicația de uz psihiatric de tipul antipsihoticelor, medicația antihistaminică.

Alți factori de risc pentru sincopă pot fi:

• Anemia;
• Hipoglicemia;
• Consumul de alcool sau de alte substanțe ilicite.

Semnele și simptomele sincopei

Sincopa se poate manifesta clinic prin:

• Amețeală;
• Piele palidă;
• Greață;
• Parestezii (furnicături);
• Încețoșarea privirii;
• Senzație de prea cald sau prea frig;
• Transpirații reci;
• Palpitații;
• Slăbiciune musculară.

Investigații recomandate după sincopă

• 
  La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Pentru a investiga cauza unui episod de sincopă, se recomandă:

• Analize de laborator – pot descoperi o anemie sau anumite dezechilibre metabolice, cum ar fi hipoglicemia;
• Electrocardiograma (EKG) – poate depista anumite tulburări de ritm, precum bradicardii, tahiaritmii;
• Monitorizarea EKG tip Holter – acest aparat va înregistra ritmul cardiac pe o durată de 24 de ore, în timp ce pacientul este la muncă, ori la domiciliu, în timpul somnului de noapte etc., pentru a descoperi circumstanțele și factorii declanșatori pentru o anumită aritmie;
• Examenul ecocardiografic – pentru depistarea anumitor afecțiuni cardiovasculare, cum sunt valvulopatiile, insuficiența cardiacă;
• RMN de cord;
• Testul mesei înclinate (head-up tilt test) – se efectuează de către medicul cardiolog; pacientul va fi întins pe o masă care va fi înclinată de la orizontală în sus la diferite unghiuri, fiind înregistrate variațiile frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale sub efectul gravitațional; un rezultat normal al testului presupune ca tensiunea arterială să se mențină constantă pe parcursul înclinării mesei, iar ritmul cardiac să devină mai rapid; în caz contrar, pacientul va manifesta un episod sincopal din cauza lipsei de adaptare a frecvenței cardiace și prin scăderea fluxului sanguin cerebral.

Primul ajutor în caz de sincopă

• 
  021 9699 Sună la Compartimentul de Primiri Urgențe al SANADOR pentru ajutor specializat!

Dacă te afli în preajma unei persoane care manifestă un episod sincopal, este bine să cunoști câteva noțiuni legate de primul ajutor. Pentru început, dacă persoana în cauză respiră și nu s-a rănit în timpul căderii, ridică-i picioarele deasupra nivelului inimii, cam cu aproximativ cu 30 de centimetri deasupra solului. Acest gest va crește întoarcerea venoasă la nivelul inimii. Cu grijă, se recomandă desfacerea curelelor sau hainelor prea strânse ale persoanei respective. Este foarte posibil ca persoana în cauză să își revină spontan în decurs de câteva secunde, minute. Pentru a evita declanșarea unui nou episod sincopal, nu ridicați persoana în șezut sau în picioare prea rapid, ci lent, cu grijă.

Dacă persoana în cauză nu respiră, începeți manevrele de resuscitare cardiopulmonară (2 respirații la fiecare 30 compresii toracice) și apelați serviciile de urgență pentru ajutor specializat.

Tratamentul sincopei

Dacă ne aflăm în fața unui tânăr ce a manifestat un prim episod sincopal, acest lucru nu ne îngrijorează. Sincopa este o manifestare benignă în majoritatea situațiilor, ce nu necesită tratament ci, mai degrabă, pacientul va fi educat să evite factorii declanșatori, în scopul evitării unui nou episod.

Dacă pacientul în cauză este o persoană vârstnică, la care se cunoaște o afecțiune cardiovasculară sau neurologică subiacentă, se va trata patologia respectivă; de exemplu:

• Aritmiile se vor trata prin medicație antiaritmică (de exemplu, betablocante), implantarea de pacemakere în cazul bradiaritmiilor sau defribilatoare cardiace implantabile pentru tahiaritmiile ventriculare;
• Hipotensiunea ortostatică – pacientul va fi instruit să nu se ridice brusc din șezut; se pot administra medicații mineralocorticoide cu efect de creștere a tensiunii arteriale, de exemplu Fludrocortizon.

Cum putem preveni sincopa?

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează o consultație!

Dacă ești predispus la episoade sincopale și cunoști circumstanțele care le declanșează, este important să le eviți. Se recomandă:

• Evitarea oboselii excesive, mediilor prea calde;
• Mese regulate, pentru a evita foamea intensă;
• Hidratare corespunzătoare;
• Ridicarea treptată din poziția culcată;
• Controlul respirației în situații stresante, pentru a evita hiperventilația;
• Evitarea purtării hainelor prea strânse pe corp sau, în mod particular, pe gât;
• Revizuirea medicației ce poate determina scăderea tensiunii arteriale ca reacție adversă în cazul vârstnicilor predispuși la sincope.

Programează-te!