Ce este disgeuzia

Disgeuzia reprezintă alterarea gustului, caracterizată prin perceperea denaturată a aromelor, care poate apărea chiar și în lipsa unui stimul gustativ real. Persoanele afectate descriu adesea gusturi neplăcute, precum metalic, amar, rânced sau sărat, indiferent de natura reală a alimentului consumat. La SANADOR, consultațiile ORL sunt realizate de medici experimentați și urmate de investigații avansate, în funcție de indicație, iar abordarea multidisciplinară permite stabilirea rapidă a diagnosticului și instituirea unui tratament corect.

Deși nu este o afecțiune medicală gravă sau amenințătoare de viață, alterarea simțului gustativ influențează negativ pofta de mâncare și calitatea vieții, afectând în mod direct obiceiurile alimentare și aportul nutrițional.

  • La SANADOR beneficiezi de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Disgeuzia poate fi diagnosticată în urma unei consultații ORL și a investigațiilor recomandate de medic.

Diferența dintre disgeuzie și ageuzie

În disgeuzie, aromele sunt simțite distorsionat: ceea ce este dulce, poate fi perceput ca amar, iar mâncăruri fără un gust puternic, pot fi resimțite ca metalice sau râncede. Această modificare poate fi temporară sau persistentă și este adesea asociată cu infecții virale, tratamente medicamentoase, deficiențe nutriționale sau schimbări hormonale, cum este cazul în disgeuzia în sarcină.

În schimb, ageuzia reprezintă pierderea completă a capacității de a percepe gusturile. Este o afecțiune mai rară, dar cu un impact mai sever asupra calității vieții, întrucât persoana afectată nu mai distinge deloc aromele, ceea ce poate duce la lipsa poftei de mâncare și riscuri nutriționale semnificative.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru alterarea gustului

Disgeuzia poate fi cauzată de modificări structurale sau funcționale ale cavității orale, afecțiuni sistemice, tratamente medicamentoase sau expuneri toxice.

Medicamentele reprezintă o cauză frecventă, multe substanțe precum antibioticele, antidepresivele, antihipertensivele, chimioterapia sau relaxantele musculare putând altera percepția gustului, fie după doze repetate, fie chiar după administrări scurte.

Printre afecțiunile cronice implicate în modificarea gustului se numără:

Leziunile nervoase cauzate de traumatisme, intervenții chirurgicale sau afecțiuni precum paralizia Bell pot afecta nervii gustativi, la fel ca și traumatismele craniene sau demențele.

Infecțiile virale și infecțiile bacteriene, glosita și xerostomia, deseori legate de deshidratare sau medicamente, pot produce disgeuzie temporară.

Factorii locali ca igiena orală precară, protezele dentare, fumatul și consumul excesiv de alcool pot deteriora papilele gustative și determina afectarea gustului.

Disgeuzia în sarcină este frecventă în primul trimestru, fiind de obicei tranzitorie, datorită modificărilor hormonale.

Deficiențele nutriționale, în special de zinc și deficiența de vitamina B12, pot contribui la alterarea gustului, iar alimentația dezechilibrată poate agrava simptomele.

Factorii de risc includ vârsta înaintată, sexul feminin, bolile cronice, utilizarea prelungită a medicamentelor, dieta și expunerea la toxine sau poluanți.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Alte semne și simptome asociate disgeuziei

Simptomul principal în disgeuzie este alterarea simțului gustativ, manifestată prin perceperea unor arome anormale sau dezagreabile, de tip metalic, amar, sărat sau neplăcut de dulce, chiar și în lipsa consumului de alimente. Alimentele anterior considerate plăcute, pot deveni respingătoare, fiind resimțite ca râncede sau stricate.

Modificarea gustului poate apărea atât în timpul alimentației, cât și în afara acesteia, fiind frecvent însoțită de o senzație persistentă de gust neplăcut în cavitatea bucală. În anumite cazuri, pacienții relatează o diminuare globală a sensibilității gustative (hipogeuzie), în timp ce alții acuză o hipersensibilitate la anumite gusturi, percepându-le ca fiind excesiv de intense, în special cele sărate sau dulci.

Disgeuzia poate influența semnificativ comportamentul alimentar, determinând evitarea unor alimente anterior tolerate sau preferate. Deși extrem de neplăcută, afectarea gustului generează rareori greață în mod direct.

În funcție de cauză, alterarea gustului poate fi asociată cu alte manifestări clinice, precum:

Aceste simptome adiacente reflectă afecțiunea de bază și nu sunt provocate în mod direct de modificarea gustului.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Posibile complicații ale disgeuziei netratate

Disgeuzia, deși adesea percepută ca o tulburare minoră, poate conduce la complicații semnificative dacă este persistentă sau netratată.

Pe termen scurt, modificarea gustului poate determina scăderea apetitului și pierdere ponderală, chiar și în cazul unor episoade tranzitorii, situație frecventă în disgeuzia în sarcină. În absența unor afecțiuni subiacente, aceste simptome se remit, iar greutatea corporală se restabilește natural.

Atunci când disgeuzia este cauzată de boli cronice, impactul pe termen lung devine mai grav, ducând la dezechilibre nutriționale, carențe de vitamine și minerale și malnutriție, cu pierdere ponderală. Pe lângă efectele asupra stării fizice, disgeuzia netratată poate afecta și sănătatea mentală, generând anxietate, frustrare sau depresie din cauza lipsei plăcerii gustative.

Există însă situații care impun consult medical urgent, cum ar fi apariția bruscă de  disgeuzie însoțită de simptome neurologice (confuzie, slăbiciune musculară), prezența xerostomiei severe sau persistența simptomelor pe termen lung, fără ameliorare. Aceste semne pot indica patologii grave care necesită intervenție promptă.

Analize și investigații pentru alterarea simțului gustativ

Pentru aprecierea obiectivă a funcției gustative, medicul poate recomanda mai multe teste specializate:

  • Teste de prag gustativ (taste-threshold test) care determină concentrația minimă la care o substanță gustativă este percepută,
  • Teste de discriminare gustativă, ce evaluează capacitatea de a diferenția arome,
  • Testul pe cadrane gustative (taste-quadrant test), care examinează funcția gustativă în diferite regiuni ale limbii,
  • Electrogustometria, care aplică stimuli electrici pentru a analiza funcția nervilor gustativi
  • Potențialele evocate gustative, utile în măsurarea răspunsului sistemului nervos central la stimularea papilelor gustative.

În paralel, medicul poate recomanda analize de laborator, în special în cazurile în care disgeuzia este persistentă sau însoțită de pierdere în greutate. Acestea includ:

  • Hemoleucograma completă pentru a detecta eventuale anemii sau infecții,
  • Dozări serice de vitamine și electroliți, cum ar fi vitamina B12, fierul, calciul și potasiul,
  • În anumite cazuri, poate fi necesară determinarea nivelurilor de plumb sau mercur, în contextul suspiciunii de expunere toxică cronică.

În prezența unor simptome neurologice sau dacă se suspectează o cauză structurală (tumori, infecții, anomalii ale căilor nervoase), se recurge la investigații imagistice, precum: radiografii, tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (IRM), în special pentru a examina regiunile cefalice implicate în transmiterea senzației de gust (limbă, nervi cranieni, trunchi cerebral).

Tratamentul pentru disgeuzie

Tratamentul disgeuziei este strâns corelat cu identificarea și corectarea cauzei subiacente.

Astfel, în situațiile în care medicația este responsabilă pentru tulburarea gustativă, ajustarea dozei sau schimbarea medicamentului poate conduce la ameliorarea simptomelor.

În cazul infecțiilor virale, precum COVID-19, care afectează atât simțul mirosului, cât și percepția gustului, terapia de reeducare olfactivă reprezintă o opțiune recomandată. Această metodă presupune expunerea zilnică, pe o perioadă de câteva săptămâni, la diverse mirosuri pentru a stimula sistemul olfactiv, element esențial în gustul alimentelor.

Corectarea deficiențelor nutriționale, precum cele de zinc sau vitamina B12, este esențială pentru restabilirea funcției gustative. Suplimentele alimentare, prescrise de medic, pot fi necesare în cazurile cu deficit semnificativ.

Igiena orală riguroasă, contribuie la reducerea efectelor disgeuziei, mai ales dacă aceasta este generată de suprapopularea bacteriană locală.

Modificările dietetice constau în consumul unor alimente cu arome simple și evitarea preparatelor condimentate excesiv, a celor cu conservanți sau a alimentelor dulci concentrate, pentru a preveni percepția gustativă neplăcută. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool sunt recomandări importante în restabilirea sensibilității gustative.

Recomandări pentru prevenirea afectării gustului

Prevenirea disgeuziei se bazează pe o serie de măsuri care vizează reducerea factorilor de risc cunoscuți și menținerea sănătății generale a sistemului gustativ.

Renunțarea la fumat reprezintă un pas esențial în protejarea papilelor gustative, deoarece tutunul afectează direct percepția gustului. De asemenea, hidratarea adecvată prin consumul de apă sau băuturi fără zahăr și cofeină contribuie la menținerea unei cavități bucale sănătoase, prevenind uscăciunea care poate altera gustul.

Protejarea împotriva traumatismelor craniene și a infecțiilor virale prin măsuri preventive, inclusiv vaccinarea actualizată, este crucială pentru a evita cauzele frecvente ale disgeuziei. Monitorizarea atentă a percepției gustative în cazul apariției unor modificări poate facilita identificarea timpurie a factorilor declanșatori, cum ar fi introducerea unor medicamente noi sau modificări în dieta zilnică.

Menținerea unei igiene orale riguroase previne infecțiile locale care pot deteriora receptorii gustativi, iar adoptarea unei diete echilibrate, bogate în vitamine și minerale esențiale, contribuie la prevenirea deficiențelor nutriționale asociate cu disgeuzia. Evitarea consumului excesiv de alcool, alături de un stil de viață sănătos, completează strategiile preventive, protejând astfel funcția gustativă pe termen lung.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, consultațiile ORL sunt realizate de medici experimentați, care dispun de aparatură modernă, și pot fi completate de examinări detaliate, precum investigații imagistice avansate, în funcție de recomandarea specialistului. În plus, Laboratoarele SANADOR realizează o gamă variată de analize, necesare pentru stabilirea diagnosticelor.

Abordarea terapeutică este una multidisciplinară, cu implicarea, atunci când este necesar, a mai multor specialități medicale. Astfel, diagnosticul este stabilit rapid și corect, iar pacientul beneficiază de tratamentul adecvat, cu rezultate bune.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR