Ce este sindromul de ruminație

Sindromul de ruminație este o tulburare funcțională digestivă, în care alimentele recent ingerate se întorc repetat în gură prin regurgitare, de obicei la scurt timp după masă. La SANADOR, pacienții au acces la consult de gastroenterologie, realizat de medici cu vastă experiență clinică, care recomandă investigațiile necesare fiecărui caz, pentru diagnostic exact și tratament individualizat. 

Acest sindrom de ruminație este descris frecvent ca regurgitare după masă sau reîntoarcerea alimentelor, fără senzația tipică de greață și fără efortul specific vărsăturilor, adică regurgitare fără greață.

La SANADOR, pacienții cu sindrom de ruminație au acces la proceduri de endoscopie digestivă realizate de medici experimentați, pentru diagnostic avansat.

Spre deosebire de refluxul gastroesofagian, conținutul regurgitat este adesea nedigerat, are gust similar cu mâncarea proaspăt înghițită și poate fi rechemat, reînghițit sau eliminat. Deși poate fi foarte supărător, sindromul de ruminație este tratabil, iar identificarea lui corectă evită investigații și tratamente inutile.

În clasificările moderne, ruminația este considerată o tulburare de interacțiune intestin-creier. Nu este o leziune a stomacului și nici o infecție, iar la endoscopie digestivă, mucoasa poate fi normală.

Din acest motiv, pacienții pot fi diagnosticați greșit ani la rând cu reflux sever sau cu vărsături recurente. Uneori, apar îngrijorări legate de o tulburare de alimentație. Un detaliu util este că episoadele se reduc, de obicei, pe măsură ce stomacul se golește. O discuție atentă despre cum și când apare regurgitarea clarifică de cele mai multe ori situația.

  • La SANADOR, beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

De ce apare sindromul de ruminație

De obicei, mecanismul este unul de tip reflex învățat. După masă, mușchii abdominali se contractă involuntar, crește presiunea în stomac și conținutul este împins înapoi în esofag și apoi în gură.

Acest tipar poate apărea după o infecție digestivă, după un episod de reflux, după stres sau anxietate, iar în timp, devine un obicei fiziologic greu de întrerupt fără tehnici specifice.

În timpul episodului, presiunea crescută poate depăși bariera sfincterului esofagian inferior, iar regurgitarea apare automat, fără greață. Unele persoane observă că simptomele sunt mai probabile după mese rapide, porții mari, băuturi carbogazoase sau când se apleacă imediat după masă.

Sindromul poate apărea la copii, adolescenți sau adulți, inclusiv la persoane fără alte boli digestive. Uneori, se asociază cu tulburări de anxietate sau cu factori psihosociali, dar nu înseamnă obligatoriu că pacientul o face intenționat. La unii pacienți, poate coexista refluxul, însă tratamentele antiacide singure nu rezolvă, de regulă, cauza principală a ruminației.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cum se manifestă sindromul de ruminație

Semnul tipic este regurgitarea repetată a alimentelor la 5-30 de minute după masă, uneori în valuri pe parcursul a 1-2 ore, până când stomacul se golește. Adesea, episodul este fără efort, fără greață și fără vomă. Unele persoane descriu o senzație de presiune sau plenitudine, care se ameliorează după regurgitare.

De obicei, episoadele nu apar în timpul somnului, ceea ce ajută la diferențiere. Conținutul regurgitat poate fi mestecat din nou și înghițit, sau eliminat, iar gustul nu este întotdeauna acid. Uneori pot apărea eructații frecvente, senzație de nod în gât sau tuse după masă.

Pot apărea respirație urât mirositoare, disconfort retrosternal, iritație în gât sau jenă socială. Dacă episoadele sunt frecvente, pot apărea scădere în greutate, oboseală, deshidratare sau carii și eroziuni dentare.

Semnele de alarmă precum sânge în regurgitat, durere abdominală severă, febră, dificultate la înghițire sau scădere rapidă în greutate necesită evaluare medicală promptă, pentru excluderea altor cauze.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Diagnosticul de sindrom de ruminație

În primul rând, diagnosticul se bazează pe discuția detaliată cu medicul, care va întreba despre momentul apariției simptomelor, respectiv după masă, caracterul automat al regurgitării și absența grețurilor sunt indicii foarte importante.

În unele cazuri, observarea directă a unui episod în timpul consultului sau descrierea clară a pacientului sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Uneori, un jurnal al simptomelor, cu notarea la ce interval după masă apare regurgitarea, după ce alimente, în ce poziție, este util pentru confirmare și monitorizarea răspunsului la tratament.

Pentru că simptomele pot semăna cu refluxul, vărsăturile sau tulburările de motilitate, medicul poate recomanda investigații pentru a exclude cauze organice, respectiv:

Uneori sunt utile teste precum tranzitul baritat sau evaluarea golirii gastrice, dacă se suspectează gastropareză ori obstrucție.

În centre specializate, manometria esofagiană de înaltă rezoluție asociată cu impedanță poate confirma mecanismul, evidențiind creșteri ale presiunii abdominale înaintea regurgitării și flux retrograd al conținutului.

PH-metria cu impedanța poate ajuta la diferențiere față de refluxul acid. Evaluarea poate include și screening pentru tulburări de alimentație, deoarece gestionarea corectă depinde de înțelegerea contextului clinic.

În practică, clinicianul poate folosi criterii de tip Rome pentru a orienta diagnosticul: regurgitare repetată a alimentelor recent ingerate, fără vomare, care nu apare în somn și nu este explicată mai bine de altă boală. Nu există un singur test obligatoriu pentru toți pacienții, iar investigațiile se aleg în funcție de vârstă, severitate și semne de alarmă.

  • La SANADOR, ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tratamentul pentru sindrom de ruminație

Tratamentul de bază este comportamental și urmărește dezvățarea reflexului. Tehnica cel mai frecvent recomandată este respirația diafragmatică, respectiv respirația abdominală, practicată în timpul mesei și 10-20 de minute după masă, pentru a reduce contracțiile abdominale care declanșează regurgitarea. În multe cazuri se utilizează și biofeedback sau terapie de tip habit-reversal, sub ghidaj medical.

Un mod simplu de a exersa este acela în care cu o mână așezată pe abdomen, se inspiră lent pe nas astfel încât abdomenul să se ridice, apoi se expiră prelung pe gură, menținând umerii relaxați. Scopul este menținerea unui ritm constant al respirației în perioada în care, de obicei, apar episoadele.

Exersarea după fiecare masă, timp de câteva săptămâni, este esențială. La copii, părinții pot ajuta prin reamintirea exercițiului și printr-un mediu calm la masă. Uneori, ajută ca această respirația să fie practicată la primele semne de presiune abdominală, înainte de apariția regurgitării.

Modificările aduse stilului de viață pot susține rezultatele: mese mai mici, ritm lent de alimentație, mestecare atentă, evitarea înghițirii de aer, menținerea poziției verticale după mese și evitarea hainelor strâmte la nivel abdominal. Când există stres sau anxietate, intervențiile psihologice, ca de exemplu terapie cognitiv-comportamentală, pot reduce factorii declanșatori și pot crește aderența la tehnicile de respirație.

De obicei, medicamentele nu sunt prima linie, dar pot avea un rol în anumite situații, putând reduce episoadele la unii pacienți. De asemenea, inhibitorii pompei de protoni pot fi utilizați temporar dacă există reflux asociat sau iritație esofagiană.

Tratamentul indicat de medic este personalizat, iar automedicația nu este recomandată. Dacă există scădere în greutate sau semne de malnutriție, se indică și suport nutrițional.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Complicații și prognostic pentru sindromul de ruminație

Fără tratament, sindromul de ruminație poate duce la pierdere ponderală, deficit nutrițional, deshidratare și tulburări electrolitice, mai ales la copii sau vârstnici. Regurgitarea repetată poate provoca inflamație a esofagului, iritație faringiană, probleme dentare și, rar, aspirație în căile respiratorii, cu tuse sau infecții respiratorii recurente.

Menținerea hidratării și îngrijirea dentară, ca de exemplu clătirea gurii după episoade și controale periodice, pot reduce consecințele pe termen lung. Impactul psihosocial poate fi important, prin evitarea meselor în public și anxietate legată de simptome.

În general, prognosticul este unul bun atunci când diagnosticul este pus corect și pacientul învață tehnicile potrivite. Multe persoane observă ameliorare în săptămâni, însă pot apărea recăderi dacă respirația diafragmatică este abandonată sau dacă reapare un factor declanșator. Atunci când lichide nu pot fi păstrate, apar semne de deshidratare severă, dificultăți de respirație, sânge în regurgitat sau durere intensă, este necesară prezența de urgență la medic.

Cum poate fi prevenit sindromul de ruminație

Nu există o prevenție sigură pentru toate cazurile, dar recunoașterea timpurie a modelului de regurgitare după masă și inițierea rapidă a tehnicilor de respirație pot limita cronicizarea.

De asemenea, poate ajuta evitarea meselor servite în grabă, reducerea factorilor care cresc presiunea abdominală, respectiv aer înghițit, băuturi carbogazoase, haine strâmte, și gestionarea stresului.

Dacă simptomele persistă, consultul gastroenterologic este important pentru diagnosticare și pentru excluderea altor cauze.

Tratament și diagnostic la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consult de gastroenterologie efectuat de specialiști foarte bine pregătiți, care indică investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului exact.

La Spitalul Clinic SANADOR și la Centrul de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică SANADOR Floreasca, procedurile de endoscopie digestivă sunt realizate cu echipamente de ultimă generație, inclusiv cu endoscoape performante de unică folosință, cu sedare asigurată de un medic ATI.

În acest fel, pacienții beneficiază de investigații în condiții sporite de siguranță și confort, pentru stabilirea diagnosticul avansat al afecțiunilor tubului digestiv. Efectuate de medici gastroenterologi cu vastă experiență, endoscopiile digestive sunt realizate cu aparatură ultraperformantă, precum turnuri de endoscopie 3D 4K.

În funcție de indicație, pacienții au acees și la alte proceduri avansate, precum manometrie esofagiană, pH-metrie cu impedanță, videocapsulă endoscopică, ecoendoscopie și proceduri de endoscopie intervențională.

Rezultatele obținute în urma investigațiilor indicate de medic duc la stabilirea diagnosticului exact și indicarea tratamentului individualizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient în parte.

Întrebări frecvente despre sindromul de ruminație

  • Este sindromul de ruminație același lucru cu refluxul gastroesofagian?

Nu. În ruminație, regurgitarea apare tipic la scurt timp după masă și alimentele sunt adesea nedigerate, fără greață. Refluxul este legat mai mult de arsuri în piept și conținut acid. Cele două pot coexista, dar tratamentul diferă.

  • Este o problemă voluntară sau o tulburare de alimentație?

De cele mai multe ori, nu. Regurgitarea este frecvent involuntară, ca un reflex învățat. Totuși, medicul poate face screening pentru tulburări de alimentație, deoarece managementul se adaptează în funcție de context.

  • Cât de repede funcționează respirația diafragmatică?

Dacă tehnica este învățată corect și exersată consecvent, multe persoane observă reducerea episoadelor în câteva săptămâni. Biofeedback-ul și ghidajul unui specialist pot crește eficiența, mai ales în formele persistente.

  • Când este necesară prezentarea de urgență la medic?

Dacă apar deshidratare severă, imposibilitatea de a păstra lichide, durere intensă, sânge în regurgitat, febră, dificultate la înghițire sau respirație, este necesară evaluare medicală rapidă.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR