Ce este sindromul hemolitic uremic

Sindromul hemolitic uremic este o boală rară, dar gravă, care afectează vasele de sânge foarte mici, în special cele de la nivel renal. La SANADOR, pacienții beneficiază de evaluare medicală completă, prin consultații de specialitate, analize de laborator și examinări imagistice, și de îngrijire avansată, adaptată fiecărui caz.

Boala începe prin lezarea și inflamația pereților vaselor de sânge, ceea ce duce la formarea unor mici cheaguri (microtrombi) ce pot bloca circulația sângelui în diferite organe. Din cauza acestor blocaje, globulele roșii se distrug, iar numărul de trombocite scade, ducând la trombocitopenie.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu suspiciune de sindrom hemolitic uremic beneficiază de monitorizarea continuă și de intervenție rapidă, pentru prevenirea complicațiilor.

Aceste modificări afectează funcția rinichilor până la insuficiență renală acută. Copiii sub 10 ani sunt cel mai frecvent afectați de un sindrom hemolitic-uremic, dar poate apărea la orice vârstă.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de sindrom hemolitic-uremic

Sindromul hemolitic uremic poate fi clasificat în trei forme principale: sindrom hemolitic uremic tipic, sindrom hemolitic uremic atipic și sindrom hemolitic-uremic secundar.

Forma tipică este cea mai frecventă și apare de obicei ca urmare a unei infecții bacteriene care afectează intestinul subțire și gros, în special cu anumite tulpini de Escherichia coli ce eliberează toxine capabile să lezeze vasele de sânge.

Sindromul hemolitic uremic atipic este o formă rară a bolii și are frecvent o cauză genetică. Afecțiunea este moștenită de la părinți și este determinată de mutații în genele care codifică proteine implicate în reglarea sistemului imunitar și a coagulării sângelui. Aceste mutații rămân, de obicei, inactive până când sunt declanșate de un factor extern.

Forma secundară de sindromul hemolitic și uremic apare în contextul altor boli sau condiții medicale, cum ar fi afecțiunile autoimune, sarcina, anumite medicamente sau transplantul de organe. În acest caz, sindromul hemolitic uremic nu este boala principală, ci o complicație a altor procese patologice.

Cauze și factori de risc pentru sindrom hemolitic uremic

Cea mai frecventă cauză de sindrom hemolitic și uremic este infecția cu anumite tulpini ale bacteriei Escherichia coli, în special cele care produc toxina Shiga. Aceste tulpini pot fi contractate prin consumul de carne insuficient preparată termic, lapte sau sucuri nepasteurizate, fructe și legume crude contaminate, precum și prin contactul direct cu persoane infectate sau cu ape contaminate, cum ar fi piscinele ori lacurile.

Toxina Shiga lezează mucoasa intestinului subțire, provocând diaree, apoi pătrunde în sânge, unde distruge globulele roșii și afectează rinichii.

Riscul de a dezvolta sindrom hemolitic și uremic este cel mai ridicat la copiii cu vârsta sub 5 ani, persoanele cu un sistem imunitar slăbit și la cei care prezintă anumite modificări genetice.

În afară de infecțiile cu E. coli, alte cauze posibile includ infecțiile cu bacterii precum infecția cu Streptococcus pneumoniae, virusul gripal sau virusul HIV.

Unele medicamente pot declanșa o formă secundară a bolii, în special chimioterapia, medicamentele imunosupresoare, chinina folosită în tratamentul malariei, precum și anumite droguri cum ar fi ecstasy, cocaina sau oximorfona.

Sindromul hemolitic uremic atipic are, de regulă, o cauză genetică. În acest caz, persoana moștenește de la părinți o mutație care afectează mecanismele de control ale sistemului imunitar și ale coagulării sângelui.

Totuși, prezența genei nu este suficientă pentru apariția bolii. Aceasta poate fi activată de factori declanșatori precum infecții, tratamente medicamentoase sau alte afecțiuni cronice.

În cazuri rare, un sindrom hemolitic-uremic poate apărea ca o complicație în timpul sarcinii, imediat după naștere sau în urma contraceptivelor orale. De asemenea, anumite boli autoimune sau cancere pot favoriza dezvoltarea formelor secundare ale sindromului.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Semnele și simptomele sindromului hemolitic uremic

Manifestările sindromului hemolitic uremic variază în funcție de cauză și de gravitatea afectării organelor. În majoritatea cazurilor, boala debutează la câteva zile după o infecție intestinală. Primele manifestări sunt de natură digestivă și includ diaree (frecvent cu sânge), dureri abdominale, crampe, balonare, febră și vărsături.

Pe măsură ce boala evoluează, vasele mici de sânge sunt lezate, ceea ce duce la distrugerea globulelor roșii (anemie hemolitică) și la formarea de cheaguri de sânge care pot bloca circulația în diferite organe, în special în rinichi.

Aceste procese se manifestă prin paloarea pielii și a mucoaselor, oboseală accentuată, bătăi rapide ale inimii, apariția ușoară a vânătăilor sau sângerări anormale, cum ar fi epistaxisul sau sângerările gingivale.

Pe fondul afectării renale, pot apărea:

  • scăderea cantității de urină (oligurie);
  • sânge în urină (hematurie);
  • creșterea nivelului de toxine în sânge;
  • instalarea edemelor, în special la nivelul picioarelor, gleznelor și uneori al feței.

Afectarea sistemului nervos poate determina confuzie, convulsii sau, în situații critice, accident vascular cerebral. De asemenea, febra, frisoanele și durerile de cap pot însoți evoluția bolii, mai ales în formele declanșate de infecții.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Posibile complicații ale sindromului hemolitic uremic

Sindromul hemolitic uremic poate duce la complicații severe, uneori cu potențial letal, ca urmare a afectării extinse a vaselor mici de sânge și a disfuncției multiple de organ.

Cea mai gravă consecință este insuficiența renală, care poate apărea brusc sau se poate instala treptat, devenind o afecțiune cronică care necesită tratament de durată, inclusiv dializă.

Afectarea rinichilor este adesea însoțită de creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate accentua deteriorarea vasculară și agrava evoluția bolii. În unele cazuri, leziunile vasculare pot afecta sistemul nervos central, ducând la convulsii, accidente vasculare cerebrale sau, în situații extreme, comă.

Tulburările de coagulare constituie o altă complicație majoră. Formarea microcheagurilor poate fi urmată de epuizarea factorilor de coagulare, ceea ce determină sângerări spontane, apariția vânătăilor sau hemoragii la nivelul mucoaselor.

Afectarea cordului și a sistemului circulator poate duce la tulburări de ritm cardiac și insuficiență cardiacă, mai ales în formele severe. În paralel, pot apărea complicații la nivelul tractului digestiv, precum inflamația intestinelor, afectarea vezicii biliare sau a pancreasului.

În unele cazuri, leziunile intestinale pot persista chiar și după ameliorarea infecției inițiale, manifestându-se prin oboseală extremă, iritabilitate, paloare și apariția de mici echimoze la nivelul pielii sau al mucoaselor.

  • Programează-te pentru analize și investigații avansate! Sună la 021.9699!

Diagnosticul sindromului hemolitic și uremic

Diagnosticul este stabilit pe baza unei evaluări clinice atente, completată de investigații de laborator și, uneori, de teste genetice sau histologice.

Medicul începe prin analiza istoricului medical al pacientului, evaluarea antecedentelor familiale și efectuarea unui examen clinic general. Prezența unei infecții digestive recente, asociată cu diaree cu sânge, ridică suspiciunea unei forme tipice de sindrom hemolitic uremic cauzat de E.coli.

Analizele de sânge evidențiază distrugerea globulelor roșii (anemie hemolitică), scăderea numărului de trombocite și creșterea nivelului creatininei, indicator al afectării funcției renale. De asemenea, pot fi observate semne de disfuncție hepatică și modificări ale coagulării.

Sumarul de urină permite depistarea sângelui sau a proteinelor, elemente ce sugerează leziuni renale. Analiza scaunului este importantă pentru identificarea bacteriilor cauzatoare.

În situațiile în care cauza nu este clară, medicii pot recomanda efectuarea testelor genetice pentru a depista mutații asociate formelor atipice ale bolii. În cazurile complexe, medicul poate recomanda o biopsie renală, care permite evaluarea directă a gradului de afectare a țesutului renal și confirmarea procesului de microangiopatie trombotică.

  • Pentru investigații complete și evaluare medicală corectă, alege SANADOR!

Tratamentul pentru sindromul hemolitic uremic

Tratamentul are ca scop stabilizarea pacientului, corectarea complicațiilor și prevenirea deteriorării ireversibile a funcției renale și vasculare.

Primul pas în tratament constă în corectarea dezechilibrelor de fluide și electroliți, prin administrarea de lichide și săruri minerale pe cale intravenoasă. În cazurile severe, când pacientul nu poate fi alimentat corespunzător, medicii pot administra nutrienți prin perfuzie sau prin sondă nazo-gastrică.

Transfuziile de sânge joacă un rol esențial în corectarea anemiei și a tulburărilor de coagulare. Administrarea de concentrat eritrocitar ajută la ameliorarea simptomelor precum oboseala și dispneea, iar transfuzia de trombocite este indicată atunci când există sângerări sau risc de hemoragii.

Pentru controlul hipertensiunii arteriale și prevenirea deteriorării renale suplimentare, medicii folosesc antihipertensive.

În cazurile în care rinichii nu mai pot elimina eficient toxinele și excesul de lichide, medicul recurge la dializă. Aceasta poate fi temporară, până la refacerea funcției renale, sau de lungă durată, în situațiile în care insuficiența renală devine cronică. Dacă leziunile renale sunt ireversibile, transplantul de rinichi reprezintă soluția terapeutică definitivă.

În anumite forme severe sau în forma atipică, medicul poate recomanda plasmafereza, adică o procedură prin care plasma pacientului este înlocuită cu plasmă proaspătă de la donatori, în scopul eliminării factorilor toxici și al reglării mecanismelor de coagulare.

Cum putem preveni sindromul hemolitic uremic

Prevenirea sindromului hemolitic uremic se bazează pe reducerea riscului de infecție cu E. coli producătoare de toxina Shiga. Acest lucru se realizează prin spălarea frecventă a mâinilor, evitarea înotului în ape contaminate sau atunci când apare diaree, și prin respectarea igienei alimentare: gătirea completă a cărnii și ouălor, separarea alimentelor crude de cele gătite, spălarea fructelor și legumelor și evitarea consumului de lapte sau sucuri nepasteurizate.

De asemenea, suprafețele și ustensilele de bucătărie trebuie curățate regulat, iar carnea trebuie decongelată în frigider sau la microunde. Aceste măsuri reduc semnificativ riscul de sindrom hemolitic și uremic.

  • Rezultate rapide și diagnostic precis, asigurate de medici experimentați. Vino la SANADOR!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de evaluare medicală rapidă și completă, prin consultații de specialitate și analize realizate în Laboratoarele SANADOR, dotate cu tehnologie de ultimă generație și personal înalt calificat, pentru rezultate de mare acuratețe.

Hemograma, testele de funcție renală, analizele de coagulare și analizele de urină sunt procesate prompt, pentru diagnostic corect. Atunci când este necesar, medicii recomandă investigații imagistice avansate, utile pentru evaluarea complicațiilor asociate afectării renale.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la administrarea intravenoasă a medicamentelor și la îngrijire medicală avansată, în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, în funcție de severitatea bolii și de nevoile fiecăruia. Monitorizarea continuă și intervenția rapidă contribuie la prevenirea complicațiilor.

La SANADOR, managementul afecțiunilor complexe este susținut de colaborarea specialiștilor din nefrologie, pediatrie, hematologie, gastroenterologie și medicină de laborator, care asigură o conduită adaptată fiecărui caz.

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR