Cum ne protejăm împotriva frigului

De ce și în ce situații poate deveni periculos frigul

Frigul devine periculos atunci când organismul pierde căldură mai repede decât o poate produce. SANADOR asigură acces la servicii medicale performante pentru prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate asociate expunerii la frig, prin consultații de specialitate, investigații și recomandări medicale adaptate fiecărui pacient.

La expunerea la temperaturi scăzute, vasele de sânge de la nivelul pielii se contractă pentru a conserva căldura, iar corpul poate tremura pentru a genera energie. Dacă pierderile continuă, temperatura internă scade, crește consumul de oxigen și apar tulburări ale funcțiilor inimii, creierului și plămânilor, chiar înainte ca persoana să își dea seama că este în pericol.

În Compartimentul de Primiri Urgențe SANADOR, pacienții au acces la evaluare promptă în cazul unor urgențe provocate de expunerea la frig.

Riscul crește în condiții de vânt și umezeală, deoarece acestea accelerează răcirea: vântul îndepărtează stratul de aer cald de lângă piele, iar hainele ude își pierd rapid capacitatea de izolare (de exemplu după ploaie sau ninsoare). Frigul poate deveni periculos și în interior, dacă locuința este slab încălzită, dacă există pene de curent sau dacă se folosesc surse improvizate de încălzire.

Dacă persoana transpiră și apoi se oprește din mișcare, răcirea poate fi surprinzător de rapidă, de aceea pauzele la cald și uscarea hainelor sunt importante. În acest context, protecția împotriva frigului înseamnă atât evitarea hipotermiei și a degerăturilor, cât și prevenirea accidentelor asociate (căderi pe gheață, arsuri, intoxicație cu monoxid de carbon).

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cine are risc crescut pentru expunerea la temperaturi scăzute

Anumite persoane își reglează mai greu temperatura corporală. La copii, suprafața corporală raportată la greutate este mai mare, iar pierderea de căldură poate fi rapidă; în plus, copilul poate să nu comunice bine senzația de frig. La vârstnici, mecanismele de termoreglare sunt mai puțin eficiente, iar sensibilitatea la temperatură poate fi redusă, ceea ce explică riscul de frig la copii și vârstnici în situații similare de expunere.

Risc crescut au și persoanele cu boli cardiovasculare sau boli respiratorii, diabet zaharat, hipotiroidism, malnutriție, consum de alcool sau droguri, precum și cele care iau anumite medicamente (de exemplu sedative) ce pot reduce reacțiile de apărare și vigilența. Expunerea prelungită în aer liber (muncă în exterior, sporturi de iarnă), lipsa adăpostului, îmbrăcămintea umedă, dar și imobilitatea (de exemplu după o cădere) cresc probabilitatea de hipotermie.

Persoanele care locuiesc singure și nu sunt verificate regulat pot ajunge mai târziu la îngrijire medicală, de aceea contactul periodic în zilele foarte reci este o măsură practică de siguranță.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Complicații provocate de expunerea la frig

Cele mai cunoscute complicații sunt hipotermia și degerăturile. Hipotermia apare când temperatura internă scade sub valorile normale și poate evolua de la tremurat intens și confuzie la somnolență, respirație lentă și tulburări de ritm cardiac. Degerăturile afectează mai ales degetele, urechile și nasul; la început apar furnicături, amorțeală și piele palidă, iar în forme severe țesutul poate fi lezat profund.

Expunerea la frig poate agrava problemele existente: frigul crește tensiunea arterială și poate declanșa angină sau evenimente cardiovasculare la persoane vulnerabile. Aerul rece irită căile respiratorii, ceea ce poate accentua bronhospasmul la astmatici sau simptomele în BPOC.

În plus, sezonul rece este asociat cu mai multe infecții respiratorii prin aglomerație și aer uscat, iar pe gheață apar frecvent traumatisme prin alunecare și cădere. La unele persoane, frigul declanșează vasospasm la nivelul degetelor (fenomen Raynaud), cu modificări de culoare și durere.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Măsuri de protecție împotriva frigului

Protecție la frig începe cu îmbrăcămintea în straturi: un strat care elimină transpirația (material tehnic), un strat izolator (lână sau polar) și un strat exterior impermeabil și rezistent la vânt. Căciula, mănușile și încălțămintea impermeabilă sunt esențiale, deoarece capul și extremitățile pierd căldură rapid.

Hainele trebuie schimbate dacă se umezesc, iar în exterior poate fi utilă o eșarfă sau mască pentru a încălzi aerul inspirat și a reduce iritația căilor respiratorii. Hidratarea rămâne importantă iarna, chiar dacă senzația de sete este mai mică. În frig, respirația și transpirația pot duce la pierderi de lichide, iar deshidratarea favorizează oboseala și răcirea.

Alimentația regulată, cu suficiente calorii și proteine, ajută organismul să producă energie; gustările calde pot fi utile în activitățile în aer liber. Alcoolul nu „încălzește” corpul: poate da o senzație falsă de căldură, dar crește pierderea de căldură prin vasodilatație și poate întârzia recunoașterea simptomelor, crescând riscul de hipotermie.

Cum ne protejăm de frig în exterior și în locuință

În exterior, cum ne protejăm de frig înseamnă planificare: verificarea prognozei, evitarea expunerii prelungite la vânt și pauze regulate la căldură. În cazul sporturilor de iarnă, este recomandată încălzirea înainte de efort și evitarea efortului intens dacă apare transpirație abundentă urmată de răcire.

Este utilă o rezervă de haine uscate și un termos cu lichide calde pentru drumuri mai lungi. Pentru a preveni căderile, sunt utile încălțămintea cu talpă aderentă, atenția pe gheață și iluminarea adecvată a traseului; la drumuri cu mașina ajută un kit de iarnă simplu (pătură, apă, încărcător).

În locuință, temperatura ar trebui menținută confortabil, iar persoanele vulnerabile ar trebui verificate periodic. Sursele de încălzire trebuie folosite în siguranță: sobele și centralele necesită ventilație și verificări tehnice, iar generatoarele, aragazul sau grătarele nu trebuie folosite în interior pentru încălzire.

Monoxidul de carbon este inodor și poate produce cefalee, amețeală, greață și somnolență, de aceea sunt recomandate detectoare acolo unde este posibil. În caz de întreruperi de curent, este util un plan simplu cu pături, îmbrăcăminte groasă, lanternă, baterii și telefon încărcat; dacă este nevoie, se poate încălzi prioritar o singură încăpere, fără a bloca ventilația și fără improvizații periculoase.

  • Rezultate rapide și diagnostic precis, asigurate de medici experimentați. Vino la SANADOR

Semne de alarmă și primul ajutor în cazul expunerii la frig

Semnele de hipotermie includ tremurat puternic, piele rece, vorbire neclară, coordonare slabă, confuzie sau somnolență. La hipotermia severă, tremuratul poate să dispară, iar respirația și pulsul pot deveni lente. Primul ajutor constă în mutarea persoanei într-un loc cald, îndepărtarea hainelor umede, uscarea și încălzirea treptată cu pături; dacă persoana este conștientă, pot fi oferite băuturi calde (nu alcool) și alimente, în înghițituri mici.

În hipotermia severă nu este recomandată încălzirea bruscă (de exemplu baie fierbinte), iar persoana trebuie manipulată cu grijă și evaluată medical urgent. În cazul degerăturilor, zona poate fi amorțită, albăstruie sau cu aspect ceros. Specialiștii recomandă încălzirea treptată, de preferat în apă călduță (aproximativ 37–39°C), fără frecare energică și fără aplicarea directă de căldură intensă (radiator, flacără), care poate arde pielea.

Pansarea lejeră și protejarea de traumatism sunt importante, mai ales la degete, este utilă și îndepărtarea inelelor sau a obiectelor strânse, deoarece poate apărea edem. Dacă există bășici, durere severă sau afectare extinsă, este necesară evaluare medicală și acordarea primului ajutor în caz de degerături. Este preferabil ca persoana afectată nu se meargă pe un picior degerat.

Când este necesară evaluarea de urgență

Evaluarea de urgență este necesară dacă există suspiciune de hipotermie moderată sau severă: confuzie, somnolență marcată, dificultăți de vorbire, respirație lentă, leșin sau convulsii.

Prezentarea de urgență este indicată și dacă apar dureri toracice, dificultăți de respirație, slăbiciune bruscă, tulburări de vedere sau vorbire, deoarece frigul poate declanșa sau agrava probleme cardiovasculare sau neurologice.

În cazul degerăturilor, urgența este justificată dacă zona rămâne amorțită după încălzire, dacă apar bășici, piele neagră/violacee, durere intensă sau dacă este afectată o suprafață mare. Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ar trebui evaluați mai repede, chiar și la simptome aparent ușoare.

În orice situație în care persoana nu se poate încălzi, nu poate consuma lichide în siguranță sau prezintă semne sugestive de intoxicație cu monoxid de carbon (cefalee, amețeală, greață, somnolență), este prudentă apelarea serviciilor de urgență.

Evaluare și recomandări pentru protecția împotriva frigului la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete pentru prevenirea și diagnosticarea problemelor asociate frigului, prin consultații de medicină de familie și de specialitate, analize de laborator și investigații imagistice, realizate la indicația medicului.

În funcție de simptome, la SANADOR pot fi efectuate investigații suplimentare, precum EKG și evaluare cardiologică pentru durere toracică, investigații pentru probleme respiratorii ori evaluare pentru leziuni cutanate provocate de frig.

Pentru copii și vârstnici, abordarea este adaptată vârstei și comorbidităților, iar recomandările pot include plan de prevenție și monitorizare pe perioada sezonului rece, cu educație privind măsurile de protecție și recunoașterea semnelor de alarmă.

Pentru evaluarea complicațiilor legate de frig, pacienții au acces la Spitalul Clinic SANADOR și la evaluare de urgență, prin Compartimentul de primiri Urgențe*, disponibil 24/7.  

Întrebări frecvente despre protecția la frig

  • Cât timp poate sta o persoană afară pe ger fără risc?

Nu există un „timp sigur” universal: depinde de temperatură, vânt, umezeală, îmbrăcăminte, efort și starea de sănătate. Dacă apare tremurat intens, amorțeală sau confuzie, expunerea trebuie întreruptă imediat.

  • Care sunt primele semne de degerătură?

De obicei apar furnicături, amorțeală și piele palidă sau rece la atingere, mai ales la degete, urechi și nas. Este importantă încălzirea treptată și protejarea zonei; frecarea energică poate agrava leziunea.

  • Este bine să se dea alcool „pentru încălzire”?

Nu. Alcoolul poate da o senzație falsă de căldură, dar crește pierderea de căldură prin vasodilatație și poate întârzia recunoașterea simptomelor, crescând riscul de hipotermie.

  • Cum se protejează cel mai bine copiii iarna?

Îmbrăcămintea în straturi, schimbarea hainelor umede, pauze regulate la căldură și supravegherea atentă sunt esențiale. Copiii pot pierde căldură rapid și pot să nu spună că le este frig, de aceea verificarea extremităților și limitarea expunerii sunt importante.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

*Serviciile de urgență se prestează contra cost.

SANADOR