Cancerul ovarian diagnosticat în timpul sarcinii

Diagnosticarea unei patologii maligne în cursul sarcinii este un eveniment dramatic, care afectează nu doar viața pacientei, ci și pe cea a fătului și, mai mult, a întregii familii.

Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate în cursul sarcinii sunt cele ginecologice (de col uterin, ovar, sân), limfoamele și leucemiile, cancerul tiroidian și melanomul.

Până la 2% din sarcini se pot complica prin apariția unei formațiuni tumorale anexiale, iar dintre acestea 1–6% sunt maligne.

La Spitalul Clinic SANADOR, cu ajutorul comisiei multidisciplinare (Tumor Board), ce întrunește specialiști din mai multe domenii (Oncologie, Obstetrică-ginecologie, Chirurgie generală, Radioterapie, Radiologie-imagistică medicală), se pot lua cele mai bune decizii cu privire la planul de diagnostic si tratament, pacientele beneficiind de cele mai avansate metode.

Descoperirea tumorii ovariene în sarcină

Descoperirea unei tumori ovariene în timpul sarcinii se poate face în diferite circumstanțe:

  • la ecografiile de screening sistematic din timpul sarcinii (la 12, 22, 32 de săptămâni), se poate diagnostica o tumoră ovariană;
  • cu ocazia unei complicații (ruptură de chist funcțional, torsiune de anexă, hemoragie intrachistică), pacienta prezintă simptomatologie dureroasă asociată cu grețuri, vărsături, existența tumorii ovariene fiind apoi confirmată ecografic;
  • cu ocazia operației cezariene, explorarea anexelor evidențiază o tumoră ovariană.

În cazul diagnosticării unei mase tumorale anexiale în timpul sarcinii, medicul trebuie să indice ecografie pelvină Doppler sau transvaginală (în trimestrul I) și determinarea CA-125.

Metodele de diagnostic paraclinic utilizate includ ecografia, rezonanța magnetică, markerii tumorali sau laparotomia (cu rol diagnostic sau terapeutic).

Tratamentul chirurgical

În cazul în care există o suspiciune crescută de cancer ovarian (masă solidă sau mixtă, cu caractere ecografice puternic sugestive pentru neoplazie), se recomandă intervenția chirurgicală pentru diagnosticul de certitudine al cancerului ovarian, pentru evitarea complicațiilor (ruptură, torsiune).

Dacă este posibil, medicul trebuie să intervină chirurgical între săptămânile 16 și 24 de amenoree.

În cazul diagnosticului histopatologic extemporaneu de cancer ovarian, medicul trebuie să practice o stadializare corectă, iar în cazurile avansate să își fixeze ca

obiectiv citoreducția optimală, cu păstrarea sarcinii în funcție de opțiunea pacientei și de vârsta gestațională.

După 6 săptămâni de la naștere, medicul trebuie să recomande completarea intervenției chirurgicale cu histerectomie și anexectomie controlaterală (dacă aceasta din urmă nu a fost efectuată inițial).

Citoreducția optimală este cel mai important factor prognostic.

Sarcină cu risc crescut

Este important de reținut, în privința tratamentul femeilor însărcinate cu diagnostic de cancer, că acesta nu trebuie să difere de cel al femeilor care nu sunt însărcinate, dacă acest lucru este fezabil. Sarcina în timpul căreia a fost formulat diagnosticul de cancer ar trebui să fie întotdeauna considerată o sarcină cu risc crescut. Monitorizarea fetală regulată, cu ecografii morfologice și Doppler în timpul gestației, este obligatorie.

Femeile gravide și negravide au un prognostic de supraviețuire echivalent, vârste și stadii ale bolii similare.

Informații oferite de Dr. Emel Nuraltay, medic specialist Obstetrică-ginecologie, șefa Secției Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Clinic SANADOR.