Ce este acalazia cardiei

Acalazia cardiei este o afecțiune rară, în care sfincterul esofagian inferior nu se relaxează corespunzător și nu permite trecerea alimentelor din esofag în stomac. La SANADOR, pacienții au acces la consultații de gastroenterologie realizate de medici dedicați și cu multă experiență, la proceduri avansate de diagnostic și la metode moderne de tratament.

Boala apare la orice vârstă și se datorează incapacității sfincterului esofagian inferior de a se relaxa, prin urmare alimentația naturală devine dificilă.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la metode moderne de tratament pentru acalazia cardiei, inclusiv prin proceduri endoscopice, minim invazive.

Esofagul este un conduct fibromuscular, de aproximativ 25 de centimetri în lungime, care transportă alimentele de la nivelul faringelui în stomac. Orificiul prin care esofagul și stomacul comunică se numește orificiu cardial sau, mai simplu, cardia. La acest nivel, fibrele musculare din structura peretelui esofagian se îngroașă, ceea ce determină formarea unui sfincter funcțional (sfincterul esofagian inferior), ce nu permite refluxul alimentelor și a acidului gastric înapoi din stomac spre esofag.

Alimentele sunt transportate la nivelul esofagului printr-o serie de contracții musculare ritmice, cunoscute sub denumirea de contracții peristaltice. Odată cu deglutiția (înghițirea alimentelor), aceste contracții sunt inițiate și sfincterul esofagian inferior se relaxează (se deschide), pentru a permite trecerea alimentelor mai departe, în stomac.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru acalazia cardiei

Etiologia bolii nu este cunoscută, dar este sugerată o cauză autoimună şi implicarea infecţiilor virale. Acalazia apare secundar inflamaţiei şi degenerării progresive a neuronilor  din plexul mienteric de la nivelul peretele esofagian. Acest proces interesează preferenţial inervaţia inhibitorie responsabilă de relaxarea musculaturii esofagiene, ȋn timp ce neuronii colinergici care determină contracţiile sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt mai puţin afectaţi.

Consecinţele sunt creşterea presiunii la nivelul SEI, pierderea relaxărilor normale ale acestuia şi aperistaltismul la nivelul corpului esofagian. Expresia clinică a bolii depinde de gradul de degenerare neuronală şi de localizarea acesteia.

La nivelul peretelui esofagian există două plexuri nervoase – plexul mienteric Auerbach din stratul muscular, respectiv plexul submucos Meissner. Aceste plexuri sunt formate de prelungiri ale neuronilor din sistemul nervos simpatic și parasimpatic și au rolul de a transmite impulsuri nervoase, coordonând contracția și relaxarea musculaturii esofagiene. 

În acalazie apare un proces inflamator care afectează neuronii din plexul nervos Meissner, ceea ce determină distrugerea progresivă a acestora. În consecință, sfincterul esofagian inferior nu se mai relaxează și devine spastic (spasm esofagian), hipercontractat, determinând apariția unui obstacol funcțional la nivelul joncțiunii dintre esofag și stomac.

Semne și simptome în acalazia cardiei

Acalazia este o tulburare de motilitate esofagiană care debutează de obicei insidios şi are evoluţie progresivă, ceea ce face ca pacienţii să se prezinte la medic la câţiva ani de la apariţia primelor simptome.

Simptomatologia acestor pacienţi  pacienţi este dominată de:

  • Disfagia pentru solide (90%) şi lichide (85%) (deglutiţie dificilă). Uneori apare „disfagia paradoxală”, care este mai bine exprimată la lichide. Disfagia rapid progresivă ȋnsoţită de scădere ponderală importantă sugerează pseudoacalazia;
  • Regurgitaţiile cu alimente nedigerate (75%). Dacă se petrec ȋn clinostatism, acestea pot fi urmate de aspirarea conţinutului ȋn căile aeriene, cu tuse;
  • Dureri toracică atipică şi pirozisul (40-60%). Scăderea ponderală este variabilă. 

Complicații provocate de acalazia cardiei

În absența unui diagnostic precoce și a unui tratament adecvat, acalazia se poate complica prin:

  • Malnutriție, sau imposibilitatea alimentării eficiente a pacientului; din cauza dificultății la înghițire și a retenției alimentare, pacienții vor evita să se mai alimenteze, pentru a nu declanșa simptomatologia; aceștia vor slăbi considerabil pe parcursul anilor;
  • Aspirația alimentelor în tractul respirator, ce poate determina pneumonii;
  • Perforația esofagului;
  • Dezvoltarea refluxului gastroesofagian și a esofagitei de reflux;
  • Cancer esofagian, atunci când afecțiunea este prezentă de mai mulți ani.
  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnosticul de acalazia cardiei

Descrierea simptomatologiei și examenul fizic al pacientului pot ghida medicul gastroenterolog către diagnosticul de acalazia cardiei. Acesta poate fi confirmat prin următoarele teste:

1.Endoscopia digestivă superioară – este prima examinare indicată la pacienţii cu disfagie. Ea se efectuează pentru a exclude o stenoză organică esogastrică (obstrucţie, inflamaţie sau ulceraţie), de natură benignă sau malignă (pseudoacalazie). În aceste cazuri, există o rezistenţă semnificativă la trecerea endoscopului, care uneori nici nu este posibilă decât după dilatare endoscopică.

În acalazie pot fi observate:

  • dilatarea esofagului;
  • resturi alimentare sau lichidiene în lumen, uneori în cantitate mare;
  • aspectul SEI poate fi normal în stadiile incipiente, dar pe măsură ce boala avansează cardia devine „punctiformă”, nu se deschide spontan ci prezintă uşoară rezistenţă la trecerea endoscopului;
  • modificări inflamatorii ale mucoasei (secundare stazei alimentare): eritem, ulceraţii, decolare facilă, ȋngroşare sau nodularitate (esofagită de „retenţie”). Staza se poate complica cu candidoză esofagiană.

În situaţia unei stenoze de cauză incertă, ecoendoscopia poate vizualiza straturile peretelui esogastric, precizând diagnosticul.

2. Manometria esofagiană: cu ajutorul unui cateter (tub) introdus pe cale nazală la nivelul esofagului sunt măsurate contracțiile și coordonarea musculaturii esofagiene, precum și presiunea sfincteriană, care ar trebui să fie redusă la nivelul sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiției. În acalazie, peristaltica este redusă sau absentă la nivelul esofagului distal și presiunile înregistrate la nivelul SEI vor fi crescute, din cauza incapacității acestuia de a se relaxa în timpul deglutiției, ceea ce confirmă diagnosticul de acalazie;

3. Examene radiologice

a. Radiografia toraco-abdominală simplă poate evidenţia mediastinul lărgit atunci când există o dilatare importantă a esofagului. Camera cu aer a stomacului nu este vizibilă din cauza absenţei relaxărilor SEI ce nu permite trecerea aerului în stomac.

b. Tranzitul baritat esofagian poate fi util când manometria nu este disponibilă sau când modificările manometrice sunt echivoce. Sensibilitatea metodei este redusă, aspectul radiologic fiind normal la o treime dintre pacienţi. Modificări sugestive pentru acalazie sunt:

  • stenoza axială, simetrică, regulată, scurtă a SEI care nu se relaxează ȋn cursul deglutiţiilor (aspect de „cioc de pasăre” al esofagului distal);
  • dilatarea esofagului: ȋn stadii avansate ale bolii poate apărea esofagul mult dilatat, angulat, tortuos („sigmoidizarea esofagului”) – megaesofag;
  • lipsa peristalticii esofagiene. La unii pacienţi pot apărea contracţii spastice la nivelul corpului esofagian;
  • evacuarea tardivă a bariului de la nivelul esofagului.
  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Tratamentul pentru acalazia cardiei

Variantele de tratament pentru acalazie, atât cele chirurgicale, cât și cele nonchirurgicale, au ca scop relaxarea sfincterului esofagian inferior.

Mijloacele terapeutice utilizate sunt:

  • metode mecanice care produc discontinuităţi la nivelul fibrelor musculare de la nivelul SEI (dilatarea pneumatică, esofagomiotomia sau miotomia endoscopică perorală- POEM);
  • metode farmacologice care scad presiunea SEI (injectarea de toxină botulinică sau tratament medicamentos per os).

Alegerea tratamentului adecvat se face ȋn funcţie de:

  • riscul chirurgical al pacientului: la pacienţii cu risc scăzut pot fi utilizate dilatarea pneumatică, miotomia Heller laparoscopică sau procedura POEM. Pentru cei cu risc crescut sunt indicate injectarea de toxină botulinică şi, ȋn cazul eşecului acesteia, terapia orală cu nitraţi;
  • tipul de acalazie: POEM este considerată tratamentul de elecţie ȋn acalazie mai ales in cea de tip  III.

În funcție de specificul fiecărui caz în parte, tratamentul poate fi realizat prin următoarele metode.

1. Dilatarea endoscopică cu balon (pneumatică) este o metodă endoscopică care  utilizează un balon pneumatic pentru a produce ȋntinderi şi mici rupturi circumferenţiale ale fibrelor musculare ale SEI.

2. Esofagomiotomia (miotomia chirurgicală Heller) presupune incizia fibrelor musculare ale SEI, de obicei prin chirurgie laparoscopică. Dezavantajul acestei intervenții este reprezentat de riscul de dezvoltare a bolii de reflux esofagian, din cauza eliminării acelui „baraj” anatomic care împiedică întoarcerea conținutului alimentar din stomac către esofag. Acest efect advers poate fi evitat prin efectuarea unui pas chirurgical suplimentar – fundoplicatura parțială, ce presupune răsucirea unei porțiuni din fundusul gastric în jurul esofagului inferior.

3. Miotomia endoscopică perorală (POEM) este o metodă nouă prin care se secţionează fibrele musculare circulare de la nivelul esofagului inferior şi din jurul cardiei, ȋn timpul endoscopiei digestive superioare. POEM este procedura de elecţie ȋn acalazia de tip III (spasme esofagiene), dar poate fi indicată şi ȋn celelalte tipuri de acalazie: I și II. De asemenea, această tehnică este eficientă ȋn stadiile avansate de acalazie (megaesofag) sau ȋn cazul eşecului altor metode de tratament.

4. Injectarea de toxină botulinică. Tehnic, ȋn timpul endoscopiei digestive superioare, se injectează toxina cu ajutorul unui ac la nivelul cardiei. Rata iniţială de succes este bună. Peste 50% din pacienţii trataţi astfel necesită un nou tratament ȋn următoarele 6-12 luni. Această metodă este utilizată pentru pacienții care nu sunt candidați pentru terapia chirurgicală sau pentru dilatațiile cu balon. Dezavantajul acestor injectări este reprezentat de eficacitatea limitată în timp a acestora, efectul lor durând în medie 6-12 luni, ceea ce determină repetarea tratamentului și injectări multiple de-a lungul timpului;

5. Tratamentul medicamentos

  • nitraţi, administraţi sublingual cu 10-15 minute ȋnaintea meselor, relaxează musculatura SEI şi pot ameliora simptomatologia, ȋnsă doar pe termen scurt.
  • blocanţi ai canalelor de calciu.
  •  Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, diagnosticarea acalaziei cardiei se efectuează prin metode moderne și tehnologie de ultimă generație. În funcție de indicația stabilită de medicul gastroenterolog, pacienții au acces la endoscopie digestivă superioară, ecoendoscopie și manometrie esofagiană realizate în deplină siguranță, cu echipamente performante.

Procedurile endoscopice sunt efectuate în cele mai bune condiții de confort și siguranță, cu sedare, la Centrul de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică Floreasca și la Centrul de excelență în endoscopia intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR.

În funcție de rezultatele investigațiilor, medicul gastroenterolog decide tratamentul adecvat. La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile chirurgicale pentru acalazia cardiei se realizează, atunci când este posibil, minim invaziv, prin chirurgie laparoscopică sau prin procedura POEM – cu abord endoscopic.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR