Tiroiditele sunt un grup de afecțiuni cauzate de inflamația glandei tiroide. Cel mai frecvent este întâlnită forma cronică (tiroidita cronică Hashimoto), care reprezintă cea mai frecventă cauză de hipotiroidism. Alte tipuri de tiroidită includ: tiroidita subacută (de Quervain), tiroidita acută, tiroidita post-partum, tiroidita Riedel (fibroasă), tiroidita indusă de medicamente.
Dintre toate aceste forme, cel mai frecvent este întâlnită tiroidita cronică autoimună, care poate afecta ambele sexe, cu o incidență mult mai mare la femei și cu vârsta medie de debut 30–50 ani. Anumite studii epidemiologice au raportat o incidență de aproximativ 2–3%, mult mai mare în ariile cu deficit de iod (pana la 20%). Alte studii estimează că una din 6 femei vor dezvolta anticorpi antitiroidieni pe parcursul vieții.
La fel ca în alte boli autoimune, nu există un singur factor declanșator, ci mai mulți factori care favorizează apariția bolii:
În ce privește manifestările clinice, acestea se instalează lent, în relație directă cu gradul de hipotiroidism. La femeile tinere, de vârstă fertilă, a devenit o rutina testarea funcției tiroidiene și a nivelului de anticorpi antitiroidieni – anti-peroxidază tiroidiană (ATPO) și anti-tireoglobulină (ATG) în screeningul ce precedă sarcina.
Simpla prezență a anticorpilor, în condițiile unei funcții tiroidiene normale, nu determină simptome specifice. În cazul formelor cu creșterea volumului tiroidian, pot apărea simptome de jenă cervicală spontană sau la deglutiție sau tensiune cervicală. Simptomatologia caracteristică este legată de gradul de distrugere a celulelor tiroidiene, se instalează treptat și este specifică hipotiroidismului: creșterea sensibilității la frig, dureri și tensiune musculară, dureri și rigiditate articulară, sângerări menstruale abundente și prelungite, anovulație, tulburări de memorie și concentrare, depresie, constipație, creștere ponderală moderată prin retenție de lichide etc.
Diagnosticul afecțiunii se bazează pe evidențierea unui titru crescut al anticorpilor tiroidieni, cu sau fără modificarea nivelului hormonilor tiroidieni și al TSH (hormonul de stimulare tiroidiană).
Ecografia tiroidiană vine în completarea tabloului clinic și de laborator, prin modificări ecografice difuze sau nodulare ale structurii tiroidiene secundare procesului inflamator.
Prezența anticorpilor nu impune, în absența simptomelor, tratament substitutiv cu hormoni tiroidieni. Acești pacienți sunt sfătuiți să monitorizeze anual funcția tiroidiană. Tratamentul se instituie atunci când apare disfuncția tiroidiană, adică insuficiența de sinteză a hormonilor tiroidieni, care, în primă fază, se traduce biochimic prin creșterea valorilor TSH. Noile recomandări internaționale nu impun tratament în această fază subclinică (cu niveluri normale ale hormonilor tiroidieni și cu TSH ușor sau moderat crescut). La adulți, tratamentul se inițiază când afecțiunea ajunge în faza clinică.
De la această nouă abordare fac excepție femeile de vârstă fertilă care doresc să rămână însărcinate. Acestea au indicație de tratament încă din forma subclinică și trebuie monitorizate foarte atent, în special în primul trimestru de sarcină, cunoscut fiind faptul că dezvoltarea normală a sistemului nervos embrionar este dependentă de hormonii tiroidieni materni.
În ceea ce privește prognosticul tiroiditei cronice, acesta este foarte bun cât timp pacientul este monitorizat funcțional.
Majoritatea pacienților primesc acest diagnostic ca implacabil – boală cronică, incurabilă. Tiroidita autoimună este, într-adevăr, o boală cronică, dar, în condițiile administrării tratamentului și ale unei monitorizări adecvate, boala nu afectează calitatea și durata vieții. Există studii care au arătat că alimentația fără gluten ar putea reduce nivelul autoanticorpilor și ar crește durata fazei non-terapeutice. Studiile respective nu au însă putere statistică mare și nu sunt acceptate unanim. Suplimentele cu seleniu au demonstrat că pot reduce nivelul de autoanticorpi la 40% din subiecți. Vitamina D este unanim recunoscută ca imunomodulatoare și, cum deficitul ei este întâlnit la peste 80% din români, este adecvată suplimentarea cu vitamină D a dietei. Oricum, o alimentație sănătoasă și echilibrată, un stil de viață activ, evitarea excesului de alcool și a fumatului sunt sfaturi generale care ameliorează majoritatea disfuncțiilor.
Informații oferite de Dr. Corina Neamțu, medic primar Endocrinologie cu competențe în ecografie generală, ecografie endocrină, sexologie, patologie osoasă endocrino-metabolică la Spitalul Clinic SANADOR.
Programare online
Rezultate analize
+4.021.969.969
