Sindromul de congestie pelvină

Ce este sindromul de congestie pelvină

Sindromul de congestie pelvină este o afecțiune vasculară care provoacă durere pelvină cronică, asociată cu vene pelvine dilatate și cu reflux venos, adică un flux de sânge care se întoarce sau stagnează în vene, în loc să se dreneze eficient spre inimă. SANADOR asigură acces la consultații de specialitate, prin abordare multidisciplinară, la investigațiile indicate de medic, și la metode moderne de tratament.

Când refluxul persistă, rețeaua venoasă pelvină se „încarcă”, presiunea crește local, iar țesuturile din jur pot deveni sensibile, cu apariția unei dureri de tip greutate, presiune sau disconfort surd.

Durerea provocată de sindromul de congestie pelvină necesită pentru început un consult ginecologic, urmat de investigații imagistice, pentru excluderea altor cauze.

În literatura medicală în limba engleză, sindromul de congestie pelvină este cunoscut ca pelvic congestion syndrome. În limba română, cititorul poate întâlni și termeni precum varice pelvine, sindromul congestiei pelvine sau boală venoasă pelvină. Indiferent de denumire, ideea centrală rămâne aceeași: unele vene din pelvis devin insuficiente și permit acumularea de sânge, ceea ce poate genera simptome persistente.

Sindromul de congestie pelvină apare frecvent la femeile aflate la vârsta fertilă, mai ales după una sau mai multe sarcini. Sarcina crește volumul de sânge și presiunea în venele pelvine și poate întinde valvulele venoase, ceea ce favorizează refluxul. Totuși, nu orice venă pelvină dilatată înseamnă boală. În unele situații, varicele pelvine sunt observate la ecografie întâmplător, pentru că nu provoacă durere.

Din acest motiv, diagnosticul se bazează pe corelarea dintre simptomele tipice și dovezile obiective de reflux venos, după excluderea altor cauze. Durerea pelvină cronică are multe explicații, de la endometrioză la afecțiuni urinare, digestive sau musculo-scheletice. O evaluare structurată, conform recomandării medicului, ajută la stabilirea corectă a cauzei dominante și la alegerea tratamentului potrivit.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Semne și simptome provocate de sindromul de congestie pelvină

Simptomul principal este durerea pelvină cronică, prezentă de mai multe luni, descrisă ca o durere surdă, de tip greutate sau presiune. Multe persoane observă că durerea cronică se accentuează după stat prelungit în picioare sau pe scaun, după efort și spre finalul zilei. Acest tipar este caracteristic pentru durerea de origine venoasă, deoarece congestia pelvină crește atunci când sângele stagnează mai mult în venele dilatate.

Durerea poate fluctua și în raport cu hormonii. Unele paciente descriu agravare înaintea sau în timpul menstruației. Un simptom frecvent menționat este dispareunia, adică durere profundă la contact sexual, urmată uneori de durere postcoitală care persistă ore. Aceste manifestări pot afecta viața intimă și calitatea vieții și merită discutate deschis cu medicul.

Semnele externe pot oferi indicii. Varicele vulvare, perineale, gluteale sau pe partea superioară a coapsei pot sugera o problemă venoasă pelvină, mai ales când varicele de la picioare nu se potrivesc cu tiparul clasic al insuficienței venoase. Unele persoane pot avea senzație de plenitudine pelvină, disconfort la stat mult timp în picioare sau durere care se ameliorează în poziție culcată.

Pot apărea și simptome urinare sau digestive, cum ar fi urinări frecvente, disconfort urinar sau balonare, însă acestea sunt nespecifice și trebuie interpretate cu prudență. Semnalele de alarmă care impun evaluare urgentă sunt febră, durere bruscă severă, sângerare abundentă, leșin, apariția unei formațiuni pelvine noi sau probleme legată de sarcină. Aceste situații nu sunt tipice pentru sindromul de congestie pelvină și trebuie evaluate rapid.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Factori de risc pentru sindrom de congestie pelvină

Sarcina este cel mai bine documentat factor de risc. În timpul sarcinii, volumul de sânge și fluxul venos cresc, iar venele pelvine se dilată fiziologic. Valvulele venoase pot fi întinse și pot deveni mai puțin eficiente, ceea ce favorizează refluxul. După naștere, unele vene revin la calibru, dar la unele persoane refluxul persistă și poate contribui la apariția sindromului de congestie pelvină.

Influența hormonală este importantă, deoarece estrogenul poate favoriza dilatarea venelor și poate modifica tonusul peretelui venos. Acest lucru ajută la înțelegerea faptului că simptomele pot varia de-a lungul ciclului menstrual. Totuși, hormonii nu explică totul: anatomia și factorii mecanici au un rol major.

În unele cazuri, congestia pelvină poate fi asociată cu sindroame de compresie venoasă care cresc presiunea „în amonte”. Compresia venei renale stângi (sindromul Nutcracker) sau compresia venei iliace comune stângi (sindromul May-Thurner) pot contribui la dezvoltarea de colaterale și la dilatarea venelor pelvine, în unele situații. Identificarea acestor mecanisme poate influența investigațiile și tratamentul.

Factorii care cresc presiunea intraabdominală sau favorizează staza venoasă pot agrava simptomele. Exemple sunt statul prelungit în picioare, activitățile cu mișcare limitată, constipația cronică și tusea cronică. Acești factori nu confirmă diagnosticul, dar pot explica de ce durerea se accentuează în anumite contexte și pot orienta măsuri de susținere.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Complicații provocate de sindromul congestiei pelvine

Complicația cea mai importantă este durerea cronică persistentă și impactul ei asupra vieții de zi cu zi. Durerea pelvină cronică poate reduce toleranța la efort, poate perturba somnul și poate genera stres și anxietate.

În timp, unele persoane dezvoltă o sensibilitate crescută la durere, ceea ce poate menține simptomele chiar și atunci când factorul declanșator este parțial controlat. De aceea, abordarea este adesea multidisciplinară, conform recomandării medicului.

Boala venoasă pelvină se poate asocia cu varice vizibile în zona vulvară, perineală sau pe coapse, iar uneori se suprapune cu insuficiența venoasă a membrelor inferioare. Aceste varice pot produce disconfort, senzație de presiune locală și probleme estetice. În timpul sarcinii, varicele pelvine și vulvare se pot accentua din cauza presiunii venoase crescute, iar managementul este de obicei conservator până după naștere.

Din punct de vedere al vieții intime, dispareunia și durerea postcoitală pot duce la evitarea contactului sexual și la tensiuni relaționale. Acest aspect este relevant medical, deoarece un plan eficient poate include, pe lângă tratamentul venos, măsuri pentru controlul durerii, terapie pentru planșeul pelvin și, când este cazul, suport psihologic.

Complicațiile tratamentului trebuie cunoscute, deși sunt rare. După embolizare pot apărea durere pelvină tranzitorie, febră ușoară sau greață. Există riscuri rare, cum ar fi tromboza, leziunea venoasă sau embolia. Medicul discută aceste riscuri în cadrul consimțământului informat și decide indicația în funcție de raportul beneficii-riscuri.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnosticul de sindrom de congestie pelvină

Diagnosticul începe cu o evaluare clinică atentă, de obicei realizată de un medic specializat în obstetrică-ginecologie, deoarece multe afecțiuni ginecologice pot produce durere pelvină similară și trebuie excluse.

Medicul analizează durata durerii, contextul în care se agravează, de exemplu după stat în picioare, după efort sau după contact sexual, și simptomele asociate. În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații de bază, cum sunt testul de sarcină, sumarul de urină și analize țintite.

Ecografia pelvină este frecvent primul pas imagistic, deoarece evaluează organele pelvine și poate evidenția vene pelvine dilatate. Ecografia Doppler completează cu informații despre fluxul de sânge și reflux venos.

În unele surse, sunt menționate praguri orientative, cum ar fi diametrul venei ovariene în jur de 6 milimetri sau mai mult, însă aceste praguri pot varia în funcție de tehnică, poziția pacientei, respirație și criteriile laboratorului. De aceea, medicul interpretează rezultatele în context și poate recomanda repetarea sau completarea investigațiilor.

Angio-CT și angio-RM pot fi utile pentru cartografierea venelor și pentru identificarea colateralelor, a dilatării venelor ovariene și a altor semne de congestie pelvină.

Aceste investigații pot ajuta și la excluderea altor cauze, de exemplu tumori pelvine sau inflamație, și pot sugera mecanisme asociate, cum ar fi o compresie venoasă. Alegerea între angio-CT și angio-RM depinde de indicație, contraindicații și este stabilită de medic.

În traseele în care se ia în calcul un tratament endovascular, venografia prin cateter poate fi considerată investigație de confirmare. Venografia permite vizualizarea directă a refluxului, a varicelor pelvine și a modului în care sângele se drenează prin colaterale.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Tratamentul pentru sindromul congestiei pelvine

Tratamentul pentru sindromul de congestie pelvină este individualizat în funcție de severitatea durerii, durata simptomelor, impactul asupra vieții și planificarea unei sarcini. Măsurile conservatoare pot include un plan de control al durerii, adaptarea activităților care agravează simptomele și kinetoterapie pentru planșeul pelvin, atunci când există și componentă musculo-scheletică. Gestionarea constipației și a altor factori care cresc presiunea intraabdominală poate reduce riscul de complicații.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda tratamente hormonale care reduc congestia venoasă prin diminuarea activității ovariene. Aceste terapii pot avea efecte adverse și nu sunt potrivite pentru toate pacientele, de aceea sunt prescrise și monitorizate de medic, ținând cont de contraindicații și de dorința de a obține o sarcină.

Procedurile minim invazive au un rol important atunci când există reflux venos documentat și simptome persistente. Embolizarea venelor ovariene și/sau a ramurilor venoase pelvine insuficiente urmărește închiderea venelor, de obicei cu spirale (coils), pluguri vasculare și uneori substanțe sclerozante.

Scopul este reducerea refluxului și a congestiei pelvine și redirecționarea drenajului pe căi venoase funcționale. În seriile clinice, multe paciente raportează ameliorarea durerii, însă răspunsul poate varia și necesită urmărire.

În situații selectate, poate fi necesară tratarea unui mecanism asociat, cum ar fi un sindrom de compresie venoasă, sau abordarea mai multor teritorii venoase. Opțiunile chirurgicale există, dar sunt utilizate mai rar în prezent decât embolizarea. Decizia finală se ia după evaluare imagistică de specialitate și discuție informată despre beneficii și riscuri.

Cum poate fi prevenit sindromul de congestie pelvină

Nu există o metodă sigură de prevenție, deoarece anatomia venoasă și schimbările din timpul sarcinii au un rol important. Totuși, măsurile care susțin întoarcerea venoasă pot reduce intensitatea simptomelor la unele persoane. Mișcarea regulată, evitarea perioadelor foarte lungi de stat în picioare sau pe scaun și hidratarea adecvată pot limita staza venoasă.

Stabilitatea ponderală și managementul factorilor care cresc presiunea intraabdominală pot fi utile. Constipația cronică și tusea cronică pot agrava congestia venoasă, iar tratarea lor poate reduce exacerbările. Pentru persoane care observă agravări la anumite activități, pauzele frecvente, schimbarea poziției și ridicarea picioarelor pot ajuta, fără a înlocui evaluarea medicală.

În perioada de după sarcină, reevaluarea este importantă atunci când durerea pelvină persistă. Unele simptome se pot ameliora spontan, iar altele pot necesita investigații. Un plan stabilit cu medicul ajută la alegerea momentului potrivit pentru investigații, mai ales atunci când se ia în calcul o procedură endovasculară.

Prevenția include și evaluarea timpurie. Durerea pelvină cronică nu ar trebui normalizată sau tratată empiric pe termen lung. Medicul poate exclude urgențele, poate identifica alte cauze tratabile și poate stabili dacă varicele pelvine și refluxul venos sunt elemente relevante.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacientele care se confruntă cu durere pelvină cronică au acces la consultații multidisciplinare, asigurate de medici specializați în obstetrică-ginecologie, cardiologie, chirurgie vasculară și cardiologie intervențională, pentru gestionarea corectă a fiecărui caz.

Consultul este urmat de investigațiile imagistice recomandate pentru fiecare în parte, în vederea stabilirii unui diagnostic corect. Examinările angio-CT sau angio-RM sunt efectuate cu echipamente avansate, precum RMN 3 Tesla și CT 128 slice, care asigură o rezoluție superioară a imaginii. De asemenea, pacientele au acces la ecografie pelvină și eco Doppler, în funcție de indicație.

Tratamentul este stabilit individualizat, în funcție de severitatea simptomatologiei și de riscul unor posibile complicații.

Întrebări frecvente despre sindromul de congestie pelvină

  • Sindromul de congestie pelvină este același lucru cu endometrioza?

Nu. Endometrioza este o afecțiune în care țesut de tip endometrial se găsește în afara uterului, în timp ce sindromul de congestie pelvină implică varice pelvine și reflux venos. Cele două afecțiuni pot coexista, iar medicul stabilește care este cauza dominantă a simptomelor.

  • Ecografia confirmă diagnosticul?

Ecografia pelvină și ecografia Doppler pot oferi detalii importante despre varice pelvine și reflux. Totuși, diagnosticul depinde și de simptome și de excluderea altor cauze. În unele situații, angio-CT, angio-RM sau venografia sunt necesare pentru confirmare și planificarea tratamentului, conform recomandării medicului.

  • Embolizarea venelor pelvine este sigură?

Pentru paciente selectate corect, embolizarea este o procedură frecvent utilizată și, de regulă, bine tolerată. Ca orice procedură, are riscuri, iar medicul discută beneficiile, alternativele și posibilele complicații înainte de intervenție.

  • Pot reveni simptomele după tratament?

Unele paciente au ameliorare durabilă, iar altele pot avea recurență sau durere persistentă din alte cauze. Urmărirea medicală ajută la evaluarea răspunsului și la identificarea unor căi venoase suplimentare sau a unor afecțiuni asociate care necesită tratament.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR