Hipoparatiroidismul

Ce este hipoparatiroidismul

Hipoparatiroidismul este o afecțiune destul de rar întâlnită, în care glandele paratiroide produc prea puțin hormon paratiroidian – parathormon (PTH). Acest lucru face ca nivelul de calciu din sânge să scadă (hipocalcemie), iar cel de fosfor să crească (hiperfosfatemie), situație ușor de evidențiat printr-un simplu set de analize medicale.

Astfel de dezechilibre metabolice pot duce la apariția unei game largi de simptome, cum sunt crampele musculare, furnicăturile, convulsiile, oboseala și slăbiciunea, când se impune un control la medicul de familie sau la un specialist în medicină internă, care pot orienta pacientul spre un consult de endocrinologie, în vederea stabilirii unui diagnostic prompt și a unui tratament adecvat.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru un consult endocrinologic și analize hormonale!

Cauzele hipoparatiroidismului

Factorii care cresc riscul de a dezvolta hipoparatiroidism includ: 

• lezarea sau îndepărtarea accidentală a glandelor paratiroide în timpul unei intervenții chirurgicale, când vorbim despre hipoparatiroidism iatrogen;
• tratament extins cu radiații pentru cancer al feței sau gâtului, care duce la distrugerea glandelor paratiroide. În cazuri rare, tratamentul cu iod radioactiv (iodoterapia) pentru hipertiroidie poate provoca hipoparatiroidismul;
• anumite afecțiuni autoimune, cum ar fi boala Addison și anemia pernicioasă, în care sistemul imunitar atacă țesuturile paratiroidiene ca și cum ar fi corpuri străine. În acest proces, glandele paratiroide încetează să-și mai producă hormonii specifici;
• hipoparatiroidismul congenital, adică nașterea fără glande paratiroide sau cu glande care nu funcționează corect, pentru care poate fi necesar un sfat genetic. De exemplu, persoanele cu sindromul DiGeorge pot avea glande paratiroide absente sau subdezvoltate. Unele tipuri de hipoparatiroidism congenital, care se pot identifica în urma unui consult de genetică medicală, sunt asociate cu deficiențe ale altor glande producătoare de hormoni;
• istoric familial de hipoparatiroidism;  
• depuneri de metale la nivelul glandelor paratiroide (crom în boala Wilson, fier în beta-talasemie sau alfa-talasemie sau hemocromatoză și aluminiu la pacienții cu insuficiență renală cronică care fac hemodializă).

Semnele și simptomele hipoparatiroidismului

O secreție inadecvată de hormon paratiroidian se poate asocia din punct de vedere clinic cu o multitudine de manifestări clinice, care pot varia ca număr și intensitate. Hipoparatiroidismul trebuie suspectat atât la pacienții cu simptomatologie evidentă, cât și la pacienții asimptomatici, care cel mai probabil au avut o scădere graduală a nivelurilor de parathormon.

Nivelurile scăzute de calciu din sânge (hipocalcemia) și dezechilibrul metabolismului calciu-fosfor cauzează multe dintre simptomele acestei afecțiuni. Acestea pot include:

• Senzație de furnicături sau arsuri în buze, în vârful degetelor de la mâini și în degetele de la picioare;
• Crampe și dureri musculare, în special în picioare și abdomen;
• Convulsii sau spasme musculare, în special în jurul gurii, dar și în mâini, brațe și gât;
• Oboseală și slăbiciune;
• Modificări ale dispoziției, depresie sau anxietate;
• Dureri menstruale;
• Căderea părului (alopecie);
• Piele uscată, aspră;
• Unghii friabile, care se rup cu ușurință;
• Dinți gălbui, casanți, cu multe carii, al căror smalț este lipsit de luciu.

Diagnosticul în hipoparatiroidism  

Medicul specialist va revizui istoricul medical și va face un examen fizic amănunțit pentru a verifica prezența semnelor și simptomelor tipice din hipoparatiroidism. Obligatoriu se vor efectua o serie de analize de laborator (sânge și urină) pentru a stabili nivelurile de calciu, fosfor, albumină, vitamina D și PTH, hormonul paratiroidian.

Electrocardiograma (EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii, va arăta eventuale modificări anormale ale ritmului cardiac, care pot fi cauzate de deficiența de calciu.

• 
  Consultul de endocrinologie este recomandat anual. Vino la SANADOR!

De asemenea, radiografiile și osteodensitometria pot ajuta medicul să determine dacă nivelul scăzut al hormonului paratiroidian a afectat rezistența și structura oaselor, iar prin computer tomografia (CT) cerebrală se pot identifica calcificări la nivelul anumitor zone din creier.

Complicațiile hipoparatiroidismului

Hipocalcemia severă, netratată poate duce la apariția complicațiilor, care de cele mai multe ori se pot îmbunătăți cu tratament de specialitate. Următoarele complicații apar ca urmare a diagnosticului tardiv, mai ales la pacienții asimptomatici:

• Dureri musculare și spasme ale mâinilor și degetelor, ale mușchilor feței sau gâtului. Atunci când aceste spasme apar în gât, ele pot provoca dificultăți de respirație;
• Senzații de ace, furnicături sau de arsură în buze, limbă, degetele de la mâini și de la picioare;
• Convulsii;
• Disfuncții ale rinichilor;
• Stare de leșin, pierderea de scurtă durată a conștienței;
• Aritmii cardiace;
• Stop cardiac;
• Alopecie.

Din păcate, dacă hipoparatiroidismul nu este diagnosticat la timp și tratat corect, acesta poate duce la apariția unor complicații ireversibile, cum ar fi:

• încetinirea creșterii și dezvoltare mentală lentă în cazul hipoparatiroidismului la copii;
• depuneri de calciu în creier, care pot cauza probleme de echilibru și convulsii;
• cataracta, o afecțiune care implică opacifierea cristalinului ochiului.   

Crizele de tetanie sunt o posibilă complicație acută a hipoparatiroidismului, care apare de obicei spontan după efort fizic sau după o situație stresantă, nivelul calcemiei devenind foarte scăzut. Se manifestă prin contracturi dureroase și spasme, care conduc la o stare pronunțată de anxietate, marcată de transpirații reci. Contracturile sunt de obicei simetrice si vizează extremitățile, unde apar aspecte clinice caracteristice (mână de mamoș, picior equin). Toate aceste tulburări cedează la administrarea de calciu intravenos.

Simptomele unei crize severe de tetanie se obiectivează prin spasme ale musculaturii netede viscerale, responsabile de manifestări clinice precum laringospasmul, spasmele esofagiene, faringiene, pilorice, colicele intestinale, biliare, renale și bronhospasmul cu crize de astm bronșic.

O altă complicație, ce nu trebuie confundată cu tetania, o reprezintă epilepsia, care se poate manifesta prin convulsii generalizate tonico-clonice (grand mal), însoțite uneori de pierderea cunoștinței și de contractura spastică a musculaturii striate.  Dacă nu este diagnosticat și tratat corect, hipoparatiroidismul poate duce la apariția unor complicații ireversibile.

Tratamentul în hipoparatiroidism

Tratamentul de primă intenție al hipoparatiroidismului presupune administrarea, de obicei pe viață, a unor suplimente de carbonat de calciu sau citrat de calciu, dar și vitamina D (calcitriol), care ajută organismul să absoarbă calciul și să elimine fosforul. Normalizarea nivelurilor de calciu și a altor minerale din sânge va duce la ameliorarea simptomelor.

În prezent, se poate administra un tratament de substituție, de linia a doua, a hormonului paratiroidian (PTH). Conform ultimelor studii, administrarea zilnică subcutanată de PTH uman recombinat corectează deficiențele de calciu și scade semnificativ riscul de apariție a complicațiilor.

• 
  Vino la SANADOR pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine! Solicită o programare și te vom contacta în cel mai scurt timp!

Pe lângă tratamentul medicamentos, medicul va recomanda o dietă bogată în calciu și săracă în fosfor. Consumul a șase până la opt pahare de apă pe zi poate ajuta, de asemenea, corpul să nu piardă nutrienții necesari.

Sursele bune de calciu includ:

• lapte, brânză și alte produse lactate;
• legume cu frunze verzi, cum ar fi broccoli, varză și bame;
• boabe de soia;
• fasole;
• migdale;
• tofu;
• nuci;
• pește cu oase, cum ar fi sardinele;
• prune uscate;
• caise.

Fosforul, care trebuie evitat, se găsește în:

• carne roșie;
• carne de pasăre;
• ouă;
• pâine albă și paste;
• cartofi;
• usturoi.

De asemenea, va fi recomandată efectuarea periodică de teste de sânge, la un interval regulat, pentru a monitoriza nivelul hormonului paratiroidian, al calciului și al fosforului. Dacă nivelul calciului din sânge scade la un nivel periculos, care pune viața în pericol, sau dacă simptomele nu dispar, poate fi necesară inițierea de urgență a unui tratament de corecție a echilibrului acido-bazic și a nivelurilor serice de calciu, fosfor, magneziu etc.

Programează-te!