Dispneea

Ce este dispneea

Dispneea este termenul medical care descrie o respirație dificilă sau senzația de lipsă de aer. Persoanele care suferă de dispnee se plâng că resimt o „foame de aer”, sufocare sau o scurtare a respirației. La SANADOR, pacienții cu dificultăți de respirație beneficiază de o evaluare medicală completă, prin consultații de specialitate și investigații performante, astfel încât primesc un diagnostic rapid și corect și tratamentul adecvat.

Exercițiile fizice intense, temperaturile extreme, obezitatea și altitudinea mare pot provoca respirație grea chiar și în cazul unei persoane sănătoase. În afara acestor exemple, un pacient care descrie dispnee suferă de o boală care trebuie descoperită și tratată.

Dispneea este de cele mai multe ori consecința unor afecțiuni cardiace sau pulmonare, dar poate fi și un semn al altor probleme, precum o reacție alergică sau chiar anxietate. Nou-născuții cu aspirație de meconiu pot prezenta dispnee severă, fiind necesară aspirația căilor respiratorii și suport ventilator.

• 
  Programează-te acum la SANADOR! Sună la 021.9699!

Tipuri de dispnee

Dispneea poate fi de mai multe tipuri, în funcție de evoluție, de mecanismul prin care apare și de cauza care a generat-o.

În funcție de evoluție, dispneea poate fi:

• Dispnee acută - cu evoluție rapidă, apărută brusc și cu durată nu foarte îndelungată. Poate fi provocată de alergii, anxietate, exerciții fizice intense, infarct miocardic acut, embolie pulmonară (cheag de sânge la nivelul plămânilor).
• Dispnee subacută - apare treptat, în decursul a câteva zile sau ore.
• Dispnee cronică - respirație dificilă persistă timp de câteva luni și apare frecvent în cazul astmului bronșic, astmul declanșat de alergii, al insuficienței cardiace și al BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică).

În funcție de etapa respirației care este afectată, dispneea se poate împărți în:

• Dispnee inspiratorie - când pacientul nu poate inspira corespunzător și aerul nu poate pătrunde suficient în plămâni.
• Dispnee expiratorie - când pacientul nu poate elimina eficient aerul din plămâni.

Mai sunt descrise diverse tipuri de dispnee, cu diferite caracteristici, de exemplu:

• Platipneea - dispnee care se manifestă doar când pacientul stă în picioare.
• Ortopneea - dispnee care apare atunci când pacientul se întinde, senzația de lipsă de aer dispărând atunci când acesta când se ridică.
• Dispnee paroxistică nocturnă - se manifestă doar în timpul nopții, sub formă de dispnee în somn, care trezește pacientul, adesea după 1 sau 2 ore de somn, și este de obicei ameliorată în poziția verticală.
• Dispnee de efort - apare în urma efortului fizic intens și de obicei dispare după câteva minute de repaus.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Cum se manifestă dispneea

Scurtarea respirației se poate manifesta diferit de la o persoană la alta, dar și în funcție de cauză. Dispneea poate fi un simptom asociat cu reacțiile alergice severe, inclusiv cele provocate de o alergie la înțepătura de insecte (mușcătura de țânțar, căpușă sau păianjen), alergie la părul de animale sau alergie la substanța de contrast, care poate duce la dificultăți respiratorii bruște.

Unele semne și simptome de dispnee includ:

• Senzația de presiune în piept;
• Dificultăți de respirație;
• Necesitatea de efort pentru o respirație profundă;
• Tahipnee (respirație rapidă);
• Wheezing (respirație șuierătoare);
• Stridor (respirație zgomotoasă);
• Senzația de sufocare;
• Palpitații (ritm cardiac accelerat sau neregulat);
• Tuse seacă, tuse umedă sau tuse cronică.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Afecțiuni care pot provoca dificultăți de respirație

Cele mai frecvente cauze care pot provoca dispnee sunt afecțiunile cardiace și pulmonare. Dispneea este un semn caracteristic al comei diabetice și necesită intervenție medicală imediată.

Afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii care se pot manifesta cu dispnee sunt:

• Astm bronșic;
• Atrofia musculară spinală;
• Stenoza esofagiană;
• Sindrom carcinoid;
• Chist branhial;
• Chist bronhogenic,
• Traumatisme ale măduvei spinării;
• Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită;
• sindromul Wegener;
• distrofia musculară Becker;
• Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
• Tahicardie paroxistica supraventriculară;
• Pneumonie, pneumonie cu Pseudomonas,
• Infecții respiratorii - sindromul post-COVID-19, gripa sau alte infecții virale, bacteriene (pertussis) sau fungice (aspergiloza);
• Pleurezie - inflamație la nivelul pleurei (foițe care acoperă plămânii);
• Revărsat pleural (lichid în jurul plămânilor, în spațiul dintre foițele pleurei);
• Pneumotorax (aer la nivelul spațiului dintre foițele pleurei);
• Edem pulmonar (retenție de apă în plămâni);
• Fibroza chistică,
• Fibroză pulmonară (fibroză la plămâni);
• Bloc trifascicula;
• Tumori aortice;
• Cancer pulmonar sau cancer pleural;
• Puseuri hipertensive;
• Hipertensiune pulmonară (tensiune arterială crescută în plămâni);
• Atelectazie (plămân colapsat parțial sau total);
• Embolie pulmonară (cheag de sânge în arterele pulmonare);
• Sarcoidoză;
• Anorexia;
• HTA rezistentă la tratament poate duce la dispnee prin afectarea funcției cardiace și dezvoltarea insuficienței cardiace congestive;
• O tensiune arterială mai mare de 180/120 mm Hg, după măsurarea tensiunii arteriale acasă;
• Intoleranța la histamină;
• Tuberculoză;
• Psitacoză,
• Rejetul de grefă,
• Alergii - de la mușcăturii de păianjen și alte insecte.

Dintre afecțiunile inimii și ale sângelui care pot provoca apariția dispneei, cele mai frecvente sunt:

• Anemia;
• Insuficiența cardiacă - o urgență cardiacă;
• Sindrom TIH;
• Tamponada cardiacă,
• Cardiomiopatia (afectarea mușchiului inimii);
• Aritmiile (ritmuri anormale al inimii);
• Anevrism de aortă ascendentă,
• Boala Ebstein;
• Endocardita, pericardita sau miocardita (inflamația diverselor straturi ale inimii).

Alte probleme care pot provoca dispnee sunt:

• Anxietatea;
• Boala polichistică renală;
• Leziunile traumatice (de exemplu o fractură de coastă);
• Reacție alergică severă în urma unei înțepături de albină sau viespe,
• Medicamentele - statinele, utilizate pentru tratamentul colesterolului crescut, și beta-blocantele, recomandate pentru hipertensiunea arterială, pot provoca respirație grea;
• Obezitatea (indice de masă corporală peste 30);
• Decondiționarea musculară (lipsa exercițiilor fizice);
• Malformații ale peretelui abdominal,
• Dizautonomiile;
• Fumatul.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Investigații recomandate pentru dispnee

În cazul pacienților care prezintă dispnee, cel mai important aspect este identificarea cauzei acesteia, pentru a putea recomanda un tratament potrivit.

Primul pas este reprezentat de discuția dintre medicul pneumolog și pacient, dacă starea acestuia permite, despre durata dispneei, ce a declanșat-o și istoricul medical al pacientului.

Următorul pas este reprezentat de un examen fizic, care cuprinde ascultarea plămânilor cu un stetoscop, măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului, a frecvenței respiratorii, a temperaturii corpului și a nivelului de oxigen din sânge cu ajutorul unei senzor pus pe un deget (pulsoximetrie).

În funcție de informațiile aflate până în acest punct, medicul va recomanda și alte investigații, precum:

• Radiografie toracică - investigație uzuală, care utilizează raze X pentru a obține o imagine a plămânilor și a inimii;
• Analize de sânge - pot descoperi prezența anemiei;
• Teste funcționale respiratorii (spirometrie, pletismografie, test FeNo) - teste care indică cât de bine funcționează plămânii;
• Testare cardio-pulmonară de efort;
• Test ECG de efort cardiopulmonar - se utilizează o bandă de alergare sau o bicicletă staționară, pentru a urmări capacitatea de adaptare la efort intens a inimii și plămânilor;
• Ecocardiografia sau ecocardiografie de stres - ecografie utilizată pentru a evalua funcția inimii;
• Tomografie computerizată (CT de torace) - creează imagini detaliate ale toracelui, pentru a afla dacă există o problemă cu plămânii, de exemplu o pneumonie, o embolie pulmonară, un revărsat pleural sau diverse tumori.

În cazurile de dispnee de cauză cardiacă sau pulmonară, medicul poate recomanda angio-CT de vene pulmonare și artere coronare.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Posibile complicații ale dispneei

Dispneea se poate complica, dacă nu este tratată corespunzător, prin apariția de hipoxie sau hipoxemie, care reprezintă un nivel scăzut de oxigen în sânge. Acest lucru poate duce la apariția unor tulburări cognitive temporare sau permanente, cu stări de somnolență, de confuzie, de dezorientare temporară și/spațială, iar în cazuri severe chiar la pierderea stării de conștiență, comă și deces. Dificultatea în respirație, poate fi un simptom de alarmă la sugari și trebuie monitorizată atent, deoarece este unul dintre factorii care pot contribui la sindromul morții subite la bebeluș.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tratamentul pentru dispnee

Tratamentul pentru dispnee înseamnă de obicei tratarea cauzei de bază. Astfel, tratamentele care pot îmbunătăți respirația includ:

• Exercițiile fizice - pot crește toleranța la efort, întărind astfel inima și plămânii;
• Dieta - pierderea în greutate poate ajuta persoanele cu obezitate să reducă semnificativ dispneea;
• Tehnicile de relaxare - diverse exerciții de respirație pot ajuta la dispneea din cauza anxietății;
• Reabilitarea pulmonară - program de exerciții supravegheate și educație despre tehnicile de respirație în cazul afecțiunilor pulmonare;
• Oxigenoterapia - prescrierea de oxigen suplimentar, livrat printr-o mască sau prin narine, dacă nivelul de oxigen din sânge este prea scăzut;
• Medicamentele - bronhodilatatoarele, care relaxează căile respiratorii și sunt prescrise pentru astm și BPOC, diureticele, care elimină fluidul în exces și sunt recomandate în insuficiența cardiacă dreaptă, antialgicele și anxioliticele pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei;
• Drenaj pleural, în cazul în care dificultățile de respirație sunt provocate de pleurezie,
• Pleurodeză, în caz de pneumotorax,
• Tratament medicamentos pentru stenoza aortică, esențial pentru ameliorarea simptomatologie.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces nonstop la servicii medicale performante prin intermediul Compartimentului de Primiri Urgențe, singurul din sistemul medical privat din București. Aici, medici urgentiști cu multă experiență asigură îngrijirile necesare cu empatie și profesionism.

Pacienții au acces nonstop la analize medicale efectuate în urgență, la investigații imagistice avansate, dar și la consultații de specialitate și internare, prin intermediul celor 26 de linii de gardă ce funcționează 24 de ore din 24 la Spitalul Clinic SANADOR.

• 
  SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!