Coronarografia – angiografia

Coronarografie: cea mai buna tehnica de diagnosticare a afectiunii coronariene. Mai este cunoscuta si sub denumirea de angiografie coronariana. Aceasta metoda nu reprezinta un tratament, dar indica medicilor care este metoda optima pentru tratarea bolii coronariene a pacientului, fiind de altfel o investigatie esentiala in explorarea acesteia, prin vizualizarea directa a arterelor coronare, responsabile de angina sau infarct.

Cum se efectueaza o coronarografie?

Prin introducerea unui tub foarte subtire numit cateter in artera femurala. Prin acesta sunt introduse sondele de cateterism si dirijate pana la nivelul arterei coronare. Se injecteaza un produs de contrast radiologic, care permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare prin opacifierea arborelui coronarian. Astfel se poate observa diametrul interior al arterelor si se pot localiza posibilele obstructii coronariene importante. Majoritatea pacientilor care au suferit un infarct miocardic prezinta arterele coronare blocate partial sau complet. Procedura indica daca arterele afectate pot fi tratate prin angioplastie sau prin chirurgie pe cord.

O angiografie coronariana permite evaluarea marimii si a gravitatii bolii arterei coronare in vederea luarii celor mai bune decizii privind tratamentul sau interventiile ulterioare investigatiei. Arterele coronare sunt arterele situate pe suprafata inimii care alimenteaza muschiul cardiac cu sange oxigenat. Arterele coronare sanatoase au un perete interior neted si flexibil, care lasa sangele sa circule liber.

Bolile coronariene sunt cele mai frecvente afectiuni cardiovasculare. Acestea apar atunci cand arterele coronare, cele care asigura un flux constant de sange catre muschiul inimii (numit miocard), se ingusteaza in urma depunerilor de colesterol si, ca atare, nu mai pot transporta sange in mod corespunzator catre inima. In timp, acumularile de colesterol in interiorul peretelui arterial pot duce la aparitia anginei pectorale (manifestate prin durere la nivelul pieptului), dar si la complicatii severe, cum ar fi insuficienta cardiaca si chiar infarctul miocardic. Investigatiile imagistice folosite in acest sens: coronarografie si scintigrafia miocardica.

Indicatii medicale pentru procedura de coronarografie (angiografie coronariana): daca pacientul prezinta simptomatologie specifica bolii cardiace ischemice, cum ar fi durerea toracica cu anumite caracteristici (numita si angina pectorala) tradusa prin dureri in piept sau uneori in maxilar, gat sau brat, frecvent iradiata la nivelul membrului superior stang, declansata la efort sau in anumite conditii specifice – de exemplu la frig, ameliorata in repaus si asociata uneori si cu alte simptome cum ar fi transpiratia, respiratie ingreunata sau chiar episoade de pierdere a starii de constienta care nu pot fi explicate prin alte teste.

Contraindicatii in coronarografie: insuficienta renala acuta sau cronica, infectie activa netratata, hipertensiunea arteriala severa necontrolata, alergia la solutia de contrast, anemia severa, probleme de coagulare ale sangelui.

Ce riscuri presupune o angiografie coronariana? Situatiile in care angiografia coronariana produce complicatii sunt foarte rare. Riscul de complicatii serioase este sub 1-2 cazuri la 1000 de proceduri. In concluzie, procedura de coronarografie este indicata atunci cand se suspecteaza prezenta unui infarct miocardic sau a anginei pectorale caracterizate prin: durere toracica persistenta / angina pectorala, lipotimii, sincope, anomalii ale examenelor biologice.

De ce este utila o coronarografie? Determina exact locul si gradul de ingustare a diametrului arterelor coronare. Este o investigatie utilizata pentru diagnosticul si tratamentului afectiunilor coronare.