+4.021.969.969

Chistul bronhogenic

Ce este chistul bronhogenic

Un chist bronhogenic este o formațiune benignă, care se dezvoltă în timpul vieții intrauterine din țesuturi care în mod normal dau naștere esofagului, traheei și plămânilor. La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete, pentru diagnostic și tratament.

Chistul bronhogenic se formează în zona centrală pieptului, într-un spațiu numit mediastin, situat între cei doi plămâni, care conține structuri importante precum traheea, esofagul și vasele mari de sânge. Datorită originii sale, chistul bronhogenic are o structură asemănătoare cu cea a căilor respiratorii, fiind căptușit cu un strat subțire de celule epiteliale și putând conține, în structura peretelui său, fragmente de cartilaj, glande mucoase sau țesut muscular.

La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile de chirurgie toracică sunt realizate de chirurgi foarte experimentați, într-un bloc operator bine dotat.

Chistul bronhogen are pereți subțiri, poate fi umplut cu lichid (apă) sau mucus și nu comunică direct cu căile respiratorii. Majoritatea pacienților cu chist bronhogenic nu prezintă simptome, malformația congenitală fiind descoperită întâmplător, în urma unei investigații imagistice, precum o radiografie toracică sau o tomografie computerizată (CT).

Deși poate rămâne asimptomatic pentru mulți ani, în unele situații chistul poate crește în dimensiuni, se poate infecta și poate provoca dificultăți de respirație sau durere în piept. În astfel de cazuri, medicii pot recomanda îndepărtarea chirurgicală a chistului, pentru a preveni potențialele complicații.

Cauze și factori de risc pentru chist bronhogenic

Chisturile bronhogenice se dezvoltă în timpul vieții intrauterine, atunci când se formează organele respiratorii și digestive. Deși nu se cunoaște exact cauza apariției lor, este vorba despre o dezvoltare anormală a țesuturilor care formează traheea, plămânii și esofagul. În prezent, nu există dovezi științifice care să demonstreze o conexiune între dezvoltarea acestor chisturi și diverși factori genetici sau anomalii cromozomiale, majoritatea cazurilor apărând în lipsa unei cauze identificabile.

Semne și simptome de chist bronhogenic

În multe cazuri, chistul bronhogenic nu provoacă simptome și este descoperit întâmplător, în urma unor investigații efectuate din alte motive. Cu toate acestea, atunci când chistul este mare, infectat sau apasă pe structuri învecinate (precum traheea sau esofagul), pot apărea diverse manifestări, precum:

  • Tuse persistentă – poate fi uscată sau productivă, în cazul în care chistul este infectat;
  • Dispnee (respirație dificilă);
  • Wheezing (respirație șuierătoare);
  • Durere în piept;
  • Disfonie (răgușeală);
  • Febră, în cazul suprainfecției chistului;
  • Disfagie (dificultăți la înghițire), în cazul în care chistul se află în vecinătatea esofagului;
  • Oboseală sau stare generală de rău, mai ales în cazul unui chist bronhogenic la copil.

Deși simptomele pot apărea la orice vârstă, ele sunt mai frecvente în cazul nou-născuților sau copiilor mici, categorie de vârstă la care compresia căilor respiratorii poate fi mai periculoasă și poate duce la dificultăți respiratorii severe.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Posibile complicații ale chistului bronhogenic

Deși multe chisturi bronhogenice rămân complet asimptomatice, în anumite situații pot apărea complicații grave, precum:

  • Infecția chistului – atunci când chistul se mărește și nu este evacuat, conținutul stagnat în interiorul său (mucus, lichid) poate deveni un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor; infecția chistului se poate manifesta clinic cu febră, durere sau tuse productivă și stare generală alterată; odată infectat, chistul poate evolua spre formarea unui abces, caz în care se impune tratament rapid prin intervenție chirurgicală și antibioterapie;
  • Pneumonie sau alte infecții respiratorii – în cazul unui chist infectat, infecția se poate răspândi și la țesuturile din jur, inclusiv în plămân, determinând dezvoltarea unei pneumonii;
  • Compresia (blocarea) căilor respiratorii – chistul poate apăsa pe trahee sau bronhii, blocând parțial sau total fluxul de aer către o parte a plămânului; acest blocaj favorizează acumularea de mucus, ceea ce creează un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor și apariția pneumoniei;
  • Formarea unei fistule (o conexiune anormală între chist și căile respiratorii) – complicație periculoasă, întrucât permite bacteriilor din căile respiratorii să pătrundă în interiorul chistului;
  • Transformarea malignă (canceroasă) a chistului – este cea mai gravă complicație, însă extrem de rară, fiind descrisă în doar 0,7% dintre cazuri.

Diagnosticul de chist bronhogenic

Un chist bronhogenic la adult este frecvent descoperit întâmplător, în timpul unor investigații imagistice efectuate pentru alte probleme (de exemplu, tuse cronică, durere toracică sau infecții respiratorii). Odată descoperit, chistul bronhogenic trebuie evaluat prin efectuarea mai multor teste și investigații, care ajută nu doar la confirmarea diagnosticului, ci și la caracterizarea chistului și la excluderea eventualelor complicații, cum ar fi infecțiile.

Radiografia toracică este, de regulă, prima investigație recomandată atunci când se suspectează un chist bronhogenic. La această examinare, chistul poate apărea ca o formațiune rotundă sau ovală, bine delimitată, situată de obicei în partea inferioară a plămânului sau în mediastin.

Tomografia computerizată (CT) este considerată metoda de elecție pentru diagnosticul de chist bronhogenic, întrucât aceasta oferă imagini detaliate asupra dimensiunii, poziției și relației chistului cu traheea, bronhiile și vasele de sânge. Examenul CT este foarte util pentru a diferenția chistul bronhogenic de alte formațiuni mediastinale. Densitatea chistului poate varia în funcție de conținut – apă, sânge, calciu sau proteine. De asemenea, un CT poate arăta dacă chistul este infectat sau dacă apasă pe alte structuri.

Rezonanța magnetică (RMN) nu este întotdeauna necesară, dar poate fi utilă în cazurile mai complicate sau atunci când chistul este într-o zonă dificil de evaluat, examenul RMN fiind superior CT în ceea ce privește carcterizarea conținutului său, precum și stabilirea relațiilor dintre chist și structurile din jur.

Esofagografia cu substanță de contrast (o radiografie cu substanță de contrast) poate fi indicată atunci când medicul suspectează o posibilă compresie asupra esofagului, manifestată prin dificultăți la inghițire.

De cele mai multe ori, diagnosticul se stabilește pe baza aspectului imagistic specific. În cazuri rare, când diagnosticul este incert, poatefi necesară intervenția chirurgicală pentru confirmare și tratament.

Chistul bronhogenic în sarcină poate fi descoperit în timpul ecografiei prenatale, iar uneori poate fi recomandat și un RMN fetal, pentru imagini mai detaliate. În funcție de dimensiunea chistului, poate fi necesară monitorizare frecventă a sarcinii, iar în cazuri mai rare, în cazul în care chistul bronhogenic congenital este mare și afectează respirația, medicii pot recomanda efectuarea unor intervenții speciale în timpul sau imediat după naștere.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Tratamentul pentru chist bronhogenic

Tratamentul chistului bronhogenic depinde de dimensiunea, localizarea și simptomele pe care le provoacă. În unele cazuri, mai ales atunci când chistul este mic sau asimptomatic, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică prin investigații imagistice.

Totuși, în cele mai multe dintre situații, tratamentul de bază este reprezentat de îndepărtarea chirurgicală a chistului, pentru a preveni complicațiile posibile, precum infecția, dificultățile respiratorii sau, mai rar, transformare malignă.

Tehnicile de chirurgie toracică utilizate pot consta în:

  • Toracotomie – intervenție chirurgicală ce implică incizie clasică între coaste și rezecția
  • Chirurgie toracoscopică asistată video (VATS) – această procedură minim invazivă permite chirurgului să localizeze și să îndepărteze chistul folosind o cameră subțire cu fibră optică (numită toracoscop), care poate fi introdusă printr-o incizie foarte mică.

La copii și adulți tineri, este recomandat, de regulă, îndepărtarea chirurgicală a chistului chiar și atunci când acesta nu provoacă simptome, deoarece riscul de complicații este mai mare în timp.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consultații de specialitate și la o evaluare medicală completă, pentru stabilirea diagnosticului adecvat și indicarea tratamentului necesar. La recomandarea medicului, sunt disponibile investigații imagistice avansate, realizate cu echipamente de ultimă generație, precum RMN 3 Tesla.

De asemenea, la SANADOR sarcina este monitorizată cu atenție, prin ecografii performante, inclusiv morfologie fetală, astfel încât eventualele anomalii sau malformații congenitale sunt descoperite din timp și gestionate corespunzător.

Tratamentul pentru chist bronhonenic este stabilit în funcție de fiecare caz în parte, pentru prevenirea complicațiilor și ameliorarea simptomatologiei. În cazurile în care este recomandat tratament chirurgical, intervențiile de chirurgie toracică se desfășoară la Spitalul Clinic SANADOR în deplină siguranță, înclusiv prin metode minim invazive, când există această indicație medicală.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR
Solicită o programare Programare online Exclusiv pentru clienții SANADOR cu cont activ