Cancerul laringian

Laringele este un pasaj scurt, situat între faringe și trahee. Din punct de vedere anatomic, poate fi împărțit în trei segmente: supraglota (deasupra coardelor vocale), glotă (regiunea centrală, ce conține coardele vocale) și subglota, care face legătură cu traheea. Cancerul laringian se poate dezvolta în oricare dintre aceste trei porțiuni, fiind localizat cel mai adesea la nivelul glotei. Pereții interiori ai laringelui sunt formați dintr-un strat de epiteliu căptușit cu celule scuoamoase, acest țesut fiind vizat de cancer în majoritatea cazurilor.

Tipurile de cancer laringian

• Carcinomul cu celule scuamoase - cel mai frecvent tip de cancer al laringelui este carcinomul cu celule scuamoase, având o proporție de 95% din numărul total de cazuri. Acesta este localizat în celulele epiteliale din stratul interior al laringelui. În funcție de localizare, se pot distinge carcinoame glotice, supraglotice și subglotice.

• Sarcomul - acest tip de anormalitate apare în țesutul conjunctiv, incluzând chondrosarcomul și sarcomul sinovial.

• Alte tumori rare - de regulă apar la nivelul glandelor salivare, incluzând adenocarcinomul, carcinomul mucoepidermoid și carcinomul adenoid chistic.

Simptome

Printre cel mai des întâlnite simptome ale cancerului laringian se disting:

• Răgușeală și schimbarea tonului vocii - în cazul tumorilor care afectează coardele vocale apare adeseori răgușeală pronunțată, care nu dispare după aproximativ două săptămâni;
• Dificultate la înghițire, care nu dispare;
• Dureri persistente și disconfort la nivelul gâtului;
• Dificultăți repiratorii, respirație zgomotoasă;
• Un ganglion sau un nodul la nivelul gâtului ;
• Dureri auriculare (la nivelul urechilor);
• Scăderea în greutate;
• Astenie pronunțată.

Factori de risc

• Fumatul - este principala cauza a cancerului laringian. Peste 85% dintre tumorile localizate la nivelul gâtului sunt asociate cu fumatul, atât activ, cât și pasiv;
• Consumul de alcool - consumul de alcool în exces crește riscul de dezvoltare a acestui tip de cancer, în special dacă este asociat cu fumatul;
• Sexul - bărbații sunt mult mai predispuși să dezvolte acest tip de cancer, riscul fiind de 4-5 ori mai ridicat decât în cazul femeilor;
• Vârstă - riscul este mai ridicat pentru persoanele cu vârstă de peste 55 de ani;
• Diverse substanțe chimice - precum azbestul, praful de lemn, vaporii de vopseluri sau alte noxe, care pot crește riscul de incidența al cancerului laringian;
• Carență vitaminelor A și E poate crește riscul de tumori în zona laringelui;
• Sindromul Plummer - Vinson - o afecțiune rară asociată cu deficit de fier și dificulatate la înghițire;
• Igienă orală precară - lipsa periajului în mod regulat, precum și lipsa folosirii apei de gură și a atei dentare poate crește riscul dezvoltării unui cancer laringian.

Diagnostic

Examinarea fizică - analiză regiunii gâtului (palparea ganglionilor limfatici), a gurii și a interiorului buzelor și obrajilor pot relevă diverse anormalități.

Biopsia - este cea mai sigură metodă de diagnosticare a tumorilor, constând în prelevarea unei mostre de țesut în vederea identificării posibilelor semne de cancer la microscop (histopatologie). În multe cazuri, se efectuează o procedura specifică, denumită laringoscopie.

Imagistică:

• CT (tomografie computerizată)
• RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
• PET (tomografie cu emisie de pozitroni) - poate fi combinată cu CT, folosindu-se același dispozitiv, procedura numindu-se scanare PET-CT

Tratament

Principalele opțiuni de tratament în cazul cancerului laringian includ radioterapia, chimioterapia și intervenția chirugicală. Procedura de intervenție chirurgicală poate include laringectomia parțială sau totală. În anumite cazuri, se folosește și terapia țintită (în scopul stopării creșterii tumorale fără afectarea țesuturilor adiacente), precum și imunoterapia (terapia biologică), prin stimularea mecanismelor naturale de apărare a organismului.