Cancerul de san

Cancerul la san este cel mai comun tip de cancer dezvoltat in randul femeilor din lumea intreaga, cu aproximativ 1.7 milioane de cazuri anual, reprezentand un total de 25% din totalul cancerelor la femei. Barbatii pot dezvolta la randul lor cancer la san, insa cazurile sunt de 100 de ori mai rare.

Sanul este o grupare de tesuturi diferite, de la tesut adipos pana la tesut foarte dens. In aceste tesuturi exista o retea de lobi, formate din lobuli, formatiuni in forma de tuburi care contin glandele ce produc laptele mamar. Aceste ducturi au rol in conectarea glandelor si transportul laptelui de la lobi la mameloane. Mamelonul este localizat in mijlocului areolei, aceasta fiind o zona inchisa la culoare ce il inconjoara. In san pot fi intalnite vase sangvine si limfatice care "dreneaza" fluidele, conectandu-se la nodulii limfatici, mici organe in forma de boaba de fasole, care detin un rol in protejarea fata de infectii.

Tipuri de cancer la san

Cancerul de san poate fi invaziv si non-invaziv. Cel invaziv se raspandeste si la celulele din jur, in timp ce cancerul de san non-invaziv nu paraseste ducturile sau lobulii in care a fost format. Cele mai comune tipuri de anormalitati includ:

• Carcinomul ductal infiltrat (invaziv) - este cel mai comun tip, cu o incidenta de 80% din cazurile totale. Acest tip invadeaza tesuturile din jur, ajungand pana la nodulii limfatici.
• Carcinomul lobular infiltrat (invaziv) - porneste de la nivelul lobulilor, raspandindu-se in tesuturile inconjuratoare. Are o incidenta de 10% pana la 15% din cazurile totale.
• Carcinom ductal in situ - este o formatiune aflata in stadiu incipient sau precanceros, in care celulele nu s-au raspandit de la zona de origine.
• Carcinom lobular in situ - este un marker (un indicator de risc) pentru cancerul la san care se va dezvolta mai tarziu la nivelul lobulilor.
• Cancerul de san inflamator este un tip care se dezvolta mai rapid, insumand 1-5% dintre cazurile totale.
• Alte tipuri - sarcomul, angiosarcomul, carcinomul metaplastic, carcinomul adenochistic, tumorile phyllodes, boala Piaget (este de regula in situ, dar poate fi si un cancer invaziv in unele cazuri).

Factori de risc

Factori genetici - exista mai multe gene ereditare care pot creste riscul de dezvoltare a cancerului la san. Cele mai cunoscute mutatii sunt BRCA1 si BRCA2, care sunt asociate cu un risc crescut de cancer  la san, ovarian sau alte tipuri de cancer. Alte tipuri de mutatii genetice sau conditii ereditare, desi mai rar intalnite, pot include:

• Sindromul Lynch
• Sindromul Cowden
• Sindromul Li-Fraumeni
• Sindromul Peutz-Jeghers
• Cancerul gastric difuz ereditar
• Sindormul Louis-Bar (Ataxia telangiectazia)
• Gena PALB2
• Gena CHEK2

Menstruatia precoce si menopauza tarzie - femeile care au inceput ciclul menstrual inainte de 11-12 ani sau au ajuns la menopauza dupa varsta de 55 de ani au un risc crescut de a dezvolta cancer la san. Acest fapt este cauzat de expunerea indelungata la estrogen si progesteron, hormoni care ajuta la dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, precum dezvoltarea sanilor si sarcina.

Sarcina - femeile care au avut prima sarcina dupa varsta de 35 de ani sau care nu au avut niciodata o sarcina prezinta un risc crescut de cancer la san. Sarcina ajuta prin dezvoltarea celulelor la ultimul stadiu de maturitate.

Terapia cu hormoni dupa menopauza

Contraceptive orale - acest factor de risc este inca in cercetare, insa unele studii arata o corelatie intre acestea si dezvoltarea cancerului la san.

Rasa si etnicitate - cancerul la san este mai comun la rasa caucaziana, dar cel format sub varsta de 45 de ani este prevalent la rasa neagra.

Factori individuali - ca si in alte cazuri de cancer, diversi factori de viata pot contribui la dezvoltarea acestei afectiuni:

• Obezitatea - creste atat riscul de dezvoltate, cat si de recidiva;
• Sedentarism - activitatea fizica regulata ajuta la mentinerea greutatii, scade nivelul de hormoni si ajuta la metabolism;
• Alcoolul - cantitatile in exces (peste un pahar sau doua pe zi) pot creste riscul;
• Alimentatia - consumul excesiv de grasimi de origine animala si lipsa legumelor si fructelor pot creste riscul de cancer;
• Expunerea la radiatii* la o varsta frageda - poate creste riscul. De exemplu, o persoana care a trecut prin radioterapie pentru limfomul Hodgkins are un risc crescut de dezvoltare a cancerului mamar.

* Cantitatea mica de radiatii din timpul mamogramei nu este corelata cu un risc crescut.

Simptome

Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer la san nu prezinta semne si simptome. Chiar si cand acestea exista, pot fi un indicator ale altor afectiuni. Iata care sunt cele mai comune simptome:

• Un nodul (o "galma") care se simte ca un nod la atingere, in interiorul sanului sau la subrat. De regula, analiza se face tinand cont de diferentele dintre cei doi sani;
• Modificari ale formei sau volumului;
• Secretii din mamelon, fie acute, cu sange, fie care apar la un singur san;
• Schimbari fizice - mamelon care incepe sa creasca inauntru sau senzatie de durere in zona areolei;
• Iritatii si schimbari ale pielii, precum aspectul uscat si ridat sau schimbarea culorii (sani rosii, care se simt umflati si calzi la palpare, cu aspect de coaja de portocala);
• Durere in zona pieptului care nu inceteaza. De regula, nu este un simptom definitoriu al cancerului de san.

Diagnostic

Cea mai sigura metoda de stabilire a unui diagnostic in cazul cancerelor ramane biopsia. Daca aceasta nu este posibila, medicul va sugera alte metode de diagnostic. Diagnosticul depinde de simptomele prezente, de varsta si starea generala a pacientei, de istoricul medical si de tipul de cancer suspectat. Alte metode de diagnosticare includ metodele imagistice: mamografia (mamograma), RMN sau ultrasunete (mai rar) si analiza sangelui, comuna in toate tipurile de cancer.

Tratamentul cancerului la san

Recomandarile de tratament depind foarte mult de tipul tumorii, de stadiul acesteia, de rezultatul diagnosticului, precum si de varsta pacientei, starea de sanatate, starea menopauzei si prezenta mutatiilor genetice. Optiunile de tratament pot include:

Interventia chirugicala (operatia), care poate fi de mai multe tipuri:

• Mastectomia - indepartarea pe cale chirugicala a lobulilor, canalelor (ductelor), a tesutului adipos, a mamelonului, areolei si a unei portiuni de piele din regiunea afectata;
• Lumpectomia - excizia tumorii si a unei regiuni de tesut din jurul acesteia;
• Mastectomie masica - eliminarea muschiului din peretele toracic si a ganglionilor limfatici din axila (subrat);
• Biopsia de nodul santinela - eliminarea unui ganglion limfatic pentru prevenirea raspandirii cancerului.

Radioterapie - pentru reducerea dimensiunii tumorii si distrugerea celulelor canceroase. In functie de stadiul tumorii, pot fi facute de la 3 pana la 5 sesiuni de cateva minute pe saptamana.

Chimioterapia - administrarea de medicamente citotoxice, in special in cazurile de recurenta sau de metastazare. Daca tumora este de mari dimensiuni si este necesara interventia chirurgicala, se pot administra medicamente inainte, pentru a usura indepartarea acesteia. In acest caz, se numeste chimioterapie neoadjuvanta.

Tratament cu hormoni - se foloseste de regula dupa interventia chirugicala, desi in unele cazuri (tumori de mari dimensiuni) poate fi folosita inaintea operatiei.

Preventie

Exista numeroase studii in curs care analizeaza factorii ce conduc la aparitia cancerului la san, incluzand prevenirea aparitiei acestuia. Desi nu exista o medota 100% sigura de preventie, pot fi luate anumite masuri, precum:

Interventie chirurgicala preventiva - in cazul femeilor cu mutatiile BRCA1 sau BRCA2 poate fi luata in considerare o mastectomie profilactica (indepartarea chirurgicala a sanilor), ce reduce riscul cu pana la 95%. Persoanele care prezinta aceasta mutatie pot lua in considerare si indepartarea preventiva a ovarelor si tubelor fallopiene, denumit salpingo-ooforectomie profilactica, reducant astfel riscul de cancer ovarian.

Medicatie preventiva (preventi endocrina) - pot fi folosite medicamente care blocheaza hormonii pentru a reduce riscul.

Tamoxifen - este un medicament care blocheaza efectele estrogenului, in special pe tumorile in crestere. Poate fi folosit pentru scaderea riscului de cancer la san sau a conditiilor benigne, precum hiperplazia sanului sau carcinomul in situ.