Ce este bronșita

Bronșita este o inflamație bronșică, adică mucoasa care căptușește bronhiile (căile aeriene care conduc aerul spre plămâni) se irită, se umflă și produce mai mult mucus. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de pneumologie și de investigații specifice pentru stabilirea diagnosticului și a unui plan de tratament adaptat nevoilor individuale.

Inflamația bronhiilor duce cel mai frecvent la tuse, uneori tuse cu expectorație, și la senzația de „piept încărcat”. În limbaj uzual, bronșita acută este uneori numită „răceală în piept”.

Pacienții cu simptome de bronșită se pot adresa medicului de familie pentru o verificare preliminară și o trimitere către specialitatea medicală necesară.

În majoritatea cazurilor, bronșita acută apare după o infecție respiratorie virală și se ameliorează de la sine cu tratament simptomatic. Există însă și bronșită cronică, adică inflamația bronșiilor pe termen lung, care se asociază de regulă cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și necesită evaluare și management pe termen lung.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de bronșită

Din punct de vedere practic, putem discuta despre bronșită acută și bronșită cronică. Bronșita acută este o infecție respiratorie inferioară autolimitată, de obicei virală, caracterizată prin tuse care poate persista două sau chiar trei săptămâni, uneori mai mult. Aceasta poate apărea la orice vârstă și este frecventă în sezonul rece.

Bronșita cronică este definită clinic prin tuse productivă (cu spută) prezentă cel puțin 3 luni pe an, timp de minimum 2 ani consecutivi, în absența altor cauze. Este strâns legată de expunerea la fumul de țigară și alți iritanți și face parte din spectrul BPOC.

La unii pacienți cu astm bronșic sau BPOC, o viroză poate declanșa o exacerbare obstructivă (agravare a respirației cu wheezing și senzație de lipsă de aer), situație care necesită evaluare medicală.

Mai există situații particulare, precum bronșita iritativă (declanșată de noxe: fum, praf, vapori chimici) sau bronșita recurentă, când episoadele se repetă și impun căutarea unor cauze de fond precum astm, reflux gastroesofagian sau boli profesionale.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru inflamația bronhiilor

În bronșita acută, cauza este cel mai frecvent o infecție virală respiratorie, cu aceiași viruși care provoacă răceala sau gripa. Bacteriile sunt o cauză mai rară, de aceea antibioticele nu sunt, în general, necesare.

Uneori, bronșita poate fi determinată sau întreținută de iritare bronșică prin expunere la fum de tutun, poluare, praf sau vapori iritanți.

Pentru bronșita cronică, principalul factor de risc este fumatul activ sau pasiv. Alte riscuri includ expunerea profesională la pulberi și substanțe chimice, poluarea, vârsta înaintată, infecțiile respiratorii repetate și prezența unor boli respiratorii.

Un sistem imunitar slăbit și comorbiditățile (de exemplu, insuficiența cardiacă) pot crește riscul de complicații în timpul unui episod de bronșită.

În familie, episoadele repetate pot părea „contagioase”: de fapt, se transmit virusurile care declanșează inflamația, nu bronșita ca diagnostic în sine. Igiena mâinilor și evitarea contactului apropiat în perioada simptomatică pot reduce transmiterea infecțiilor respiratorii.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Cum se manifestă bronșita

Simptomul principal este tusea, care poate fi tuse seacă la început și apoi productivă, cu spută clară, albă, gălbuie sau verzuie. Culoarea sputei nu indică întotdeauna o infecție bacteriană. Pot apărea și jenă sau durere toracică la tuse, răgușeală, nas înfundat, durere în gât și oboseală.

Unii pacienți au respirație șuierătoare (wheezing) sau senzație de lipsă de aer, mai ales dacă există astm/BPOC sau dacă se instalează bronhospasmul. Febra înaltă persistentă, frisoanele, durerea toracică intensă sau starea generală foarte alterată sugerează mai degrabă pneumonie ori altă afecțiune și necesită evaluare medicală.

La copii mici, vârstnici și la persoane cu boli cronice, simptomele pot evolua mai repede către dificultăți respiratorii, astfel că este importantă monitorizarea atentă a respirației și a hidratării.

Complicațiile provocate de bronșită

În bronșita acută necomplicată, evoluția este de obicei favorabilă. Totuși, tusea poate persista mai mult (tuse postinfecțioasă), iar inflamația poate irita căile aeriene săptămâni întregi. La unii pacienți, bronșita poate precipita un episod de bronhospasm sau o exacerbare obstructivă în astm/BPOC.

O altă complicație importantă este pneumonia, mai ales la vârstnici, fumători, gravide sau persoane cu imunitate scăzută. Semnele care pot sugera pneumonie includ febră înaltă, frisoane, respirație rapidă, durere toracică la inspirație și stare generală proastă. De asemenea, deshidratarea poate apărea dacă febra și aportul redus de lichide se asociază cu tuse intensă.

În bronșita cronică, complicațiile țin de progresia BPOC (scăderea capacității pulmonare, hipoxemie, afectarea calității vieții) și de exacerbări repetate, care cresc riscul de spitalizare.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Diagnosticul de bronșită

De cele mai multe ori, diagnosticul de bronșită acută se stabilește clinic, pe baza simptomelor și a examenului fizic, care include și auscultația pulmonară. Scopul evaluării este și excluderea pneumoniei sau a altor cauze de tuse (astm, reflux, insuficiență cardiacă). Un istoric de fumat, episoade repetate sau simptome persistente ridică suspiciunea de bronșită cronică sau BPOC.

Investigațiile sunt recomandate atunci când există semne de alarmă sau factori de risc: radiografie toracică pentru a diferenția bronșita de pneumonie, pulsoximetrie pentru evaluarea oxigenării, analize de sânge (de exemplu, hemoleucogramă, markeri inflamatori) sau teste pentru gripă/COVID‑19 în contexte epidemiologice.

La pacienții cu simptome obstructive, spirometria ajută la confirmarea BPOC sau a astmului și la ghidarea tratamentului. Examenul citologic al sputei sau cultura din spută sunt rareori necesare în bronșita acută necomplicată, dar pot fi utile în cazuri selectate (imunosupresie, suspiciune de pertussis, evoluție atipică).

Tratamentul pentru bronșită

Tratamentul bronșitei acute este în principal simptomatic: odihnă, hidratare, umidificarea aerului și controlul febrei/durerii cu medicamente recomandate de medic sau farmacist. Bronșita acută se ameliorează de obicei fără antibiotice, iar administrarea inutilă de antibiotice poate provoca reacții adverse și contribuie la rezistența antimicrobiană.

Antibioticele pot fi luate în calcul doar dacă există suspiciune de infecție bacteriană specifică sau complicații, situații în care decizia aparține medicului. În prezența wheezing‑ului sau a bronhospasmului, pot fi recomandate bronhodilatatoare inhalatorii, mai ales la persoanele cu obstrucție documentată. Antitusivele sau mucoliticele pot fi utile la unii pacienți, însă se folosesc cu prudență și conform recomandărilor medicale, în special la copii.

În bronșita cronică/BPOC, tratamentul vizează renunțarea la fumat, bronhodilatatoare de fond, reabilitare pulmonară și plan de acțiune pentru exacerbări. Fiecare pacient are nevoie de evaluare individuală pentru a stabili schema optimă.

Cum poate fi prevenită bronșita

Prevenția bronșitei se bazează pe reducerea riscului de infecții și pe evitarea iritanților. Spălatul pe mâini, aerisirea încăperilor, evitarea contactului apropiat cu persoane simptomatice și purtarea măștii în perioadele cu circulație intensă a virusurilor pot reduce riscul de viroze care declanșează bronșita.

Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură pentru prevenirea bronșitei cronice și a BPOC. De asemenea, limitarea expunerii la fum, praf și vapori chimici (inclusiv prin utilizarea echipamentelor de protecție la locul de muncă) reduce iritarea căilor aeriene.

Vaccinarea antigripală anuală, precum și vaccinarea antipneumococică la persoanele eligibile, pot reduce riscul de infecții respiratorii și de complicații.

Când este necesară evaluarea de urgență

Trebuie solicitată evaluarea medicală de urgență dacă apare dificultate semnificativă la respirație, respirație foarte rapidă, cianoză (buze/tegumente albăstrui), confuzie, durere toracică severă sau tuse cu sânge. Acestea pot indica o afecțiune severă (pneumonie, embolie pulmonară, agravarea astmului/BPOC) și necesită investigații rapide.

Este recomandat ajutorul medical prompt și dacă febra este înaltă și persistentă, dacă simptomele se agravează după câteva zile, dacă tusea durează peste 3 săptămâni sau dacă există factori de risc (vârstă înaintată, sarcină, boli cronice, imunosupresie).

La copiii mici, orice semn de efort respirator (tiraj, geamăt expirator) justifică evaluare imediată.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consultații de medicină de familie, boli infecțioase și pneumologie, pentru diagnosticul diferitelor afecțiuni respiratorii. În funcție de indicație, medicul poate recomanda probe respiratorii funcționale precum spirometria și testul bronhomotor, iar pentru a exclude pneumonia și alte afecțiuni grave, poate indica investigații imagistice, precum radiografia toracică sau CT de torace.

De asemenea, la SANADOR pacienții beneficiază de analizele de laborator recomandate de medic, pentru diagnosticul corect al infecției respiratorii. În cazurile mai complexe, la pacienții cu afecțiuni asociate, medicul poate indica și o evaluare multidisciplinară, prin consultații de medicină internă sau cardiologie.

Tratamentul este stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte, pe baza rezultatelor furnizate de analizele și investigațiile efectuate.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Întrebări frecvente despre bronșită

  • Cât durează bronșita acută?

Bronșita acută se ameliorează de obicei în aproximativ 2-3 săptămâni, însă tusea poate persista mai mult la unele persoane (tuse postinfecțioasă). Dacă tusea depășește 3 săptămâni sau apar semne de alarmă, este indicat consultul medical.

  • Am nevoie de antibiotic pentru bronșită?

De cele mai multe ori nu, pentru că bronșita acută este, în mod obișnuit, cauzată de virusuri. Antibioticul poate fi recomandat doar în unele situații, când medicul suspectează o infecție bacteriană specifică sau o complicație.

  • Este bronșita contagioasă?

Se pot transmite virusurile care declanșează bronșita acută, mai ales în primele zile de boală. Spălatul pe mâini, aerisirea și evitarea contactului apropiat când ai simptome reduc riscul de transmitere.

  • Ce pot face acasă pentru a-mi ușura simptomele de bronșită?

Odihna, hidratarea, umidificarea aerului și medicamentele simptomatice recomandate de medic/farmacist pot ajuta. Dacă apare dificultate la respirație, febră înaltă persistentă sau stare generală proastă, este necesară evaluarea medicală.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR