Care sunt principalele boli tropicale
Bolile tropicale sunt cauzate de virusuri, bacterii, paraziți sau fungi. Acestea se transmit frecvent prin vectori biologici: țânțari, muște și căpușe. Bolile pot cauza epidemii sau pot rămâne endemice, fiind prezente permanent într-o zonă. Bolile tropicale afectează mai frecvent populațiia din Africa, Asia sau America Latină.
Malarie
Malaria este o boală tropicală, cauzată de paraziți din genul Plasmodium. Malaria se transmisă la om prin înțepătura țânțarului femelă Anopheles. Paraziții din genul Plasmodium pot fi de mai multe tipuri, printre care Plasmodium falciparum și vivax sunt cele mai răspândite. Zonele endemice pentru malarie sunt Africa Sub-Sahariană, Asia de Sud-Est și America Latină.
Simptomele de malarie apar la 10-15 zile de la înțepătura țânțarului infectat. Manifestările inițiale sunt asemănătoare gripei: febră, frison, durere de cap, dureri musculare și articulare, vărsături și diaree. Ulterior apar semnele specifice de boală, precum mărirea splinei și mărirea ficatului, anemie și croșete febrile la interval de 48-72 de ore.
Diagnosticul de malarie este pus pe examenul microscopic al frotiului de sânge, teste rapide pentru antigen sau PCR. Hemoleucograma, transaminazele și markerii de retenție azotată se monitorizarea pentru investigarea anemiei și a afectării hepatice și renale. Ecografia abdominală permite obiectivarea măririi în dimensiuni a splinei și ficatului. Tratamentul constă în administrarea de clorochină, primachină și artemisină.
Dengue
Dengue este cauzată de virusul dengue (un flavivirus), transmis printr-un țânțar vector. Boala se manifestă prin febră înaltă, durere de cap, de mușchi și articulară, vărsături și erupții pe piele. Formele severe (dengue hemoragic) sunt caracterizate de sângerări, scăderea tensiunii arteriale și șoc. Diagnosticul este pus prin teste antigenice sau PCR (în primele zile și dozarea anticorpilor (după ziua a 5-a de boală). Tratamentul este suportiv, prin hidratare și medicație antitermică.
Zika
Zika este cauzată de un alt tip de flavivirus, virusul Zika, transmis de asemenea prin înțepătura unui țânțar. Deși de obicei determină o formă ușoară de boală. Simptomele bolii sunt febră, erupție cutanată, conjunctivită, durere articulară și musculară și de cap. În timpul sarcinii, virusul Zika poate produce malformații congenitale, precum microcefalia (capul mic). Diagnosticul infecției este realizat prin PCR sau dozarea anticorpilor. Tratamentul bolii este stric suportiv.
Febra galbenă
Febra galbenă este cauzată de virusul febrei galbene (un flavivirus), transmisă prin înțepătura țânțarilor. Numele bolii provine de la icter (colorația galbenă a pielii și ochilor), caracteristic formelor grave. În faza inițială pacientul prezintă febră, frisoane, cefalee, dureri musculare (în special lombare), greață și vărsături. Ulterior în faza de remisiune simptomele se ameliorează temporar, iar unele persoane se vindecă. Faza toxică este caracteristică cazurilor severe, cu icter pronunțat datorat afectării hepatice, sângerării gingivale, sângerării nazale, digestive, insuficiență renală și risc crescut de deces. Diagnosticul febrei galbene este realizat prin PCR sau identificarea anticorpilor. Tratamentul este suportiv.
Schistosomiaza
Schistosomiaza este o boală tropicală produsă de un parazit numit Schistosoma. Acesta se transmite prin apă contaminată. Schistosoma este una dintre cele mai frecvente boli tropicale neglijate. Boala se manifestă în câteva săptămâni de la infectare prin febră, tuse, diaree, dureri abdominale și mărirea ficatului și a splinei. Forma cronică a bolii apare după luni sau ani de evoluție, timp în care parazitul infestează organe precum rinichii sau plămânul. Parazitul poate fi evidențiat la microscop, prin PCR sau anticorpi. Schisostoma se tratează prin administrarea praziquantel.
Leishmanioza
Leishmanioza este o boală cauzată de protozoare din genul Leishmania, transmise prin înțepătura muștelor de nisip. Leishmania determină mai multe tipuri de forme clinice:
- cutanată,
- muco-cutanată,
- viscerală (kala-azar).
Boala este endemică în Africa, Asia, America Latină și zona mediteraneană. Parazitul poate fi identificat prin examen microscopic sau PCR. De asemenea, pentru diagnostic se pot efectua teste serologice sau biopsie cutanată. Amfotericina B se administrează ca tratament pentru leishmanioza.
-
Programează-te pentru analize și investigații avansate! Sună la
021.9699!