Cancerul osos

Ce este cancerul osos?

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cancerul osos reprezintă un tip rar de neoplazie (sub 1% din totalul cancerelor) care afectează țesutul osos, fiind întâlnit mai frecvent la adolescenți și la adulții tineri. Deși metastazele osoase sunt mult mai frecvente și sunt denumite cancere osoase secundare, de obicei, termenul de cancer osos se referă la forma primară, adică la neoplaziile cu punct de plecare la nivelul oaselor (care derivă din celulele mezenchimale primitive).

Tipuri de cancer la os

Cancerul osos primar poate afecta orice os din corp, dar apare mai frecvent la nivelul pelvisului și al oaselor lungi de la mâini și picioare. Tumorile maligne cele mai frecvente fac parte din categoria sarcoamelor și includ:

• osteosarcomul;
• condrosarcomul;
• sarcomul Ewing.

Osteosarcomul este o tumoră malignă agresivă, care apare de obicei la nivelul metafizelor oaselor lungi ale tinerilor (de exemplu, porțiunea distală a femurului, tibia proximală sau humerusul proximal). De asemenea, poate apărea în zone care au fost iradiate în trecut (de exemplu, secundar radioterapiei) sau se poate dezvolta în oasele deja afectate de o altă boală, precum boala Paget. Mult mai rar, tumora apare în cadrul unor afecțiuni genetice precum sindroamele Li-Fraumeni, Bloom și Rothmund-Thomson.

Condrosarcomul este o formă de cancer osos primar al adultului (între 30 și 60 de ani), care se dezvoltă lent și metastazează foarte rar. Acesta afectează atât oasele lungi, cât și pe cele late (precum scapula sau oasele craniului). Poate apărea de novo (85% dintre cazuri) sau se poate dezvolta din tumori benigne deja existente, precum osteocondromul sau endocondromul. Etiologia condrosarcomului nu a fost pe deplin elucidată, dar se pare că există anumite mutații genetice care favorizează transformarea tumorilor benigne.

Sarcomul Ewing este o tumoră osoasă agresivă care apare în copilărie și adolescență (vârful de incidență fiind 15 ani). Aceasta poate afecta atât oasele (mai ales diafiza oaselor lungi, pelvisul, coloana vertebrală ori coastele), cât și țesuturile moi (mușchii, tendoanele, ligamentele). Spre deosebire de restul cancerelor osoase, etiologia sarcomului Ewing este foarte bine înțeleasă, fiind implicate câteva translocații cromozomiale specifice care duc la formarea unor proteine de fuziune responsabile de înmulțirea haotică și dezordonată a celulelor.

Alte tipuri mai rare de cancere la oase includ fibrosarcomul, tumorile osoase cu celule gigante, sarcomul pleomorf nediferențiat și cordomul (tumoră dezvoltată din resturi embrionare sau malformații).

Cauze și factori de risc pentru cancerele osoase

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Deși nu se cunosc toți factorii declanșatori ai sarcoamelor și majoritatea sunt idiopatice, există câteva afecțiuni care favorizează dezvoltarea tumorilor osoase maligne precum:

• bolile genetice rare (de exemplu, retinoblastomul ereditar sau sindromul Li-Fraumeni);
• anumite mutații genetice sporadice (de exemplu, alterarea genelor p53 și Rb1 în osteosarcoame sau a genelor EXT1/2 și TP53 în condrosarcoame);
• radioterapia în antecedente (pentru alte cancere) mai ales dacă s-au folosit doze mari de radiații sau s-a realizat în copilărie (perioada de creștere a oaselor);
• alte afecțiuni osoase, precum boala Paget a oaselor sau tumorile benigne de tipul osteocondroamelor sau encondroamelor.

Semnele și simptomele cancerului osos

Principalul simptom al cancerului de oase este durerea localizată care se agravează noaptea și în timpul efortului fizic, dar există și alte manifestări precum:

• problemele de mobilitate (limitarea activităților fizice);
• tumefacția (umflarea) unei zone a piciorului sau a mâinii care corespunde osului afectat;
• fragilitatea osoasă care poate duce la fracturi pe os patologic (la traumatisme minore);
• febra;
• scăderea inexplicabilă în greutate.

În general, dacă un copil sau adolescent acuză o durere care se agravează noaptea (uneori cu insomnie), care trece de la sine și revine spontan sau care cedează la antiinflamatoare nesteroidiene comune și este localizată la nivelul unei articulații sau într-o anumită zonă de la picior ori mână, atunci se recomandă consultul unui medic ortoped. Pe măsură ce boala evoluează, semnele și simptomele se agravează, iar durerea nu va mai trece de la sine sau cu ajutorul analgezicelor comune.

Diagnosticul cancerului de os

• 
  La Centrul Oncologic SANADOR, fiecare pacient primește tratament personalizat. Programează-te!

Evaluarea include anamneza, examenul clinic și investigații precum radiografia, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), tomografia computerizată (CT) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT), scintigrafia osoasă și biopsia de os. Analizele de sânge nu evidențiază modificări notabile, dar se efectuează de rutină pentru a exclude alte patologii.

La palparea zonei dureroase, medicul poate simți o umflătură sub piele, care de obicei este mai mare decât un nodul și are o consistență fermă, iar în stadiile avansate pielea de deasupra se înroșește și capătă un aspect lucios cu temperatură locală crescută (lat. tumor, rubor, calor, dolor). În anumite cazuri, prima manifestare este fractura la traumatisme minore (de exemplu, căzăturile frecvente la copii).

După efectuarea examenului clinic se recomandă radiografii în diferite incidențe care pot evidenția modificări caracteristice precum zone de osteoliză (distrugere osoasă), invadarea periostului cu formarea de spiculi (aspect de „explozie solară”) și triunghiul Codman (specific osteosarcomului). În sarcomul Ewing apar distrugerea corticalei și invazia țesuturilor moi cu reacție periostală, localizată pe diafiza oaselor lungi, aspect radiologic de „bulb de ceapă”.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) reprezintă investigația gold-standard în cancerul la os, care permite descrierea precisă a tumorii, a gradului de invazie (inclusiv a structurilor neurovasculare sau a țesuturilor moi din jurul osului afectat) și a răspunsului la tratament. RMN este folosit și pentru planificarea intervenției chirurgicale sau a biopsiei osoase.

Tomografia computerizată (CT) este recomandată în cazul în care RMN este contraindicat, fiind realizată mai des în cancerele osoase care afectează pelvisul. PET-CT este folosită pentru evidențierea metastazelor, respectiv a zonelor cu metabolism crescut, și pentru stadializarea inițială a cancerelor osoase primare.

O altă analiză pentru cancer la os este biopsia osoasă care permite stabilirea diagnosticului definitiv și a gradului tumorii prin observarea celulelor și a modificărilor tisulare la microscopul optic. În general, biopsia este prelevată în timpul intervenției chirurgicale de îndepărtare a tumorii. Examinarea histopatologică este completată, de regulă, de analiza imunohistochimică care evidențiază prezența sau absența unor molecule specifice.

Tratamentul cancerului osos

• 
  Centrul Oncologic SANADOR asigură pacienților acces la toate procedurile de tratament oncologic disponibile în prezent. Vino la SANADOR!

Managementul cancerului la oase este complex și include o echipă multidisciplinară alcătuită dinchirurgi specializați în chirurgia oncologică (inclusiv chirurgia pediatrică), radioterapeuți și oncologi. În plus, tratamentul este influențat de stadiul tumorii și gradul de răspândire al cancerului (cuantificate pe baza clasificărilor TNM și Enneking care includ diferențierea histologică, prezența sau absența metastazelor, afectarea ganglionară și a structurilor din jurul osului și dimensiunea tumorii).

În majoritatea cazurilor este necesară intervenția chirurgicală de îndepărtarea a osului distrus, dar, în anumite situații, mai ales în sarcoamele agresive sau în stadiile tardive de boală, poate fi necesară amputarea membrului. Endoprotezarea tumorală este o alternativă de reconstrucție a membrului care poate înlocui amputarea în anumite cazuri. Riscurile și beneficiile intervenției, precum și prognosticul pe termen lung trebuie discutate în detaliu cu pacientul înainte de realizarea intrevenției chirurgicale.

În funcție de stadiul bolii, chimioterapia se poate realiza înainte de intervenția chirurgicală (neoadjuvantă) sau după aceasta (adjuvantă). Administrarea de citostatice face parte din tratamentul standard al osteosarcoamelor și al sarcoamelor Ewing, dar nu se recomandă în condrosarcoame decât în cazuri excepționale.

Radioterapia este folosită cu succes ca terapie adjuvantă în cancerele osoase primare, mai ales în sarcoamele Ewing. Osteosarcoamele nu sunt radiosensibile și, prin urmare, iradierea lor nu face parte din protocoalele de tratament. Radioterapia preoperatorie este folosită în cazurile în care răspunsul la chimioterapia neoadjuvantă nu este cel așteptat sau dimensiunile tumorii pot fi reduse înainte de chirurgie. În situația în care nu se poate îndepărta toată tumora din cauza localizării anatomice dificile, atunci radioterapia este folosită ca tratament local. Nu în ultimul rând, radioterapia are și rol paliativ pentru ameliorarea durerii în stadiile terminale.

Prognosticul cancerului la os depinde de multipli factori, fiind mai favorabil în cazurile localizate și tratate din timp. Prognosticul cel mai bun îl au condrosarcoamele de grade histologice scăzute, dar bolnavii cu osteosarcoame sau sarcoame Ewing incipiente, tratate la timp au șanse de supraviețuire de 60-70% la 5 ani.

Tratamentul cancerului de os la SANADOR

La Centrul Oncologic SANADOR, pacienții cu cancer osos beneficiază de investigații de ultimă generație, tratamente personalizate și monitorizare post-terapeutică, asigurată de personal medical de elită. Tehnologia de elită și organizarea eficientă contribuie la gestionarea optimă a fiecărui caz oncologic. Pentru că afecțiunile oncologice sunt complexe, la SANADOR pacienții au acces la Tumor Board, o comisie multidisciplinară constituită din medici experimentați, din diferite specialități. Astfel, fiecare caz este analizat minuțios, iar pacientul primește cel mai potrivit tratament.

Programează-te!