Testare Personality Clinical Form (PCF)

Ce este PCF și rolul său în psihologia clinică

Personality Clinical Form (PCF) este un instrument psihometric modern și complex, dezvoltat pentru a oferi clinicienilor o înțelegere profundă și nuanțată a structurii de personalitate a unui individ. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de psihologie și de testare prin metode moderne, pentru o evaluare corectă.

Caracterul modern al acestei testări derivă din adoptarea Modelului Alternativ al DSM-5, care se îndepărtează de simpla clasificare categorială (prezent/absent) și oferă o evaluare dimensională. Aceasta înseamnă că personalitatea este văzută pe un continuum de severitate, permițând identificarea nu doar a unei tulburări specifice, ci și a stilului de personalitate al pacientului.

Conform cerințelor actuale din sănătatea mintală, PCF este conceput să evalueze simultan două componente esențiale:

1. Trăsăturile de personalitate disfuncționale: Măsurarea intensității celor 26 de fațete patologice (ex: impulsivitate, detașare, antagonism).
2. Tulburările de personalitate definite conform sistemului DSM-5: Oferirea unui scor de convergență pentru cele 10 tulburări clasice, asigurând astfel relevanța sa în practica diagnostică tradițională.

Această abordare duală asigură o viziune completă asupra patologiei. Flexibilitatea sa este un avantaj major: instrumentul poate fi aplicat atât pe populația normală, oferind o hartă detaliată a profilului de personalitate, cât și pe populația clinică, unde ajută la diferențierea și la stabilirea unui diagnostic al tulburărilor de personalitate.

Tulburările de personalitate reprezintă tipare de lungă durată de experiență internă și comportament care deviază semnificativ de la așteptările culturii individului. Aceste tipare sunt pervasive și inflexibile, debutează de obicei în adolescență sau la vârsta adultă timpurie, sunt stabile în timp și duc la detresă sau deteriorare funcțională semnificativă. Ele afectează cel puțin două arii majore: cogniția (modul de a percepe sinele și pe ceilalți), afectivitatea (răspunsul emoțional), funcționarea interpersonală și controlul impulsurilor.

• 
  Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Fundamentul evaluării: cele 26 de trăsături disfuncționale (fațete)

PCF este alcătuit din 26 de trăsături sau fațete de personalitate disfuncționale, cunoscute ca scale clinice primare. Acestea oferă o analiză granulată a modului în care funcționează personalitatea unui individ în raport cu normele DSM-5, fiind împărțite în două mari categorii de manifestare.

Fațete axate pe tensiune și izolare

Aceste fațete reflectă tendința individului de a experimenta suferință internă sau de a se retrage din interacțiunile sociale.

Trăsături de emoționalitate negativă/anxietate:

• Caracterul anxios: Stări constante de nervozitate, teamă, îngrijorare excesivă cu privire la viitor și la evenimentele potențial negative.
• Deprimarea: Sentimente persistente de tristețe, lipsă de speranță, devalorizare și culpabilitate.
• Persistența negativă: Tendința de a rămâne fixat pe evenimentele negative, de a rumina și de a fi hipersensibil la critică sau la eșec.

Trăsături de retragere socială:

• Anxietatea de separare: Teama excesivă și nejustificată de a fi despărțit de persoanele de atașament.
• Submisivitatea: Tendința de a se conforma excesiv, de a ceda în fața celorlalți și de a evita confruntarea, din teama de respingere.
• Timiditatea: Sentimentul de a fi inhibat social, de a evita situațiile noi și de a fi inconfortabil în prezența altora.

Trăsături de instabilitate:

• Labilitatea emoțională: Schimbări rapide și intense ale stării de spirit, reacții emoționale disproporționate.
• Ostilitatea: Sentimente persistente de furie, iritabilitate și agresivitate, gata de a se manifesta la provocări minore.

Trăsături de detașare:

• Anhedonia: Incapacitatea de a simți plăcere sau bucurie din activități care în mod normal ar fi considerate plăcute.
• Retragerea socială: Preferința pentru activități solitare și lipsa de interes față de interacțiunile sociale.
• Aplatizarea afectivă: Reducerea gamei și intensității expresiei emoționale, indiferență sau răceală emoțională percepută de ceilalți.
• Evitarea intimității: Reticența sau dificultatea de a forma sau menține relații apropiate, bazate pe încredere și vulnerabilitate.

Fațete axate pe conflict și excentricitate

Aceste fațete descriu comportamente care creează fricțiune în relațiile interpersonale sau care indică o deconectare de la realitatea socială comună.

Trăsături de antagonism:

• Suspiciunea: Neîncredere generalizată și suspiciune față de motivele și intențiile celorlalți, interpretând acțiunile neutre ca fiind răuvoitoare.
• Manipularea: Folosirea vicleniei, seducției sau altor mijloace pentru a influența sau controla pe alții în scopuri personale.
• Duplicitatea: Lipsa de onestitate, înșelăciunea și falsitatea în comunicare și comportament.
• Grandomania: O stimă de sine exagerată, un sentiment de superioritate și convingerea că merită un tratament special.
• Insensibilitatea: Lipsa de considerație pentru sentimentele, nevoile sau suferința altora; lipsă de remușcare sau vinovăție.

Trăsături de căutare a atenției:

• Căutarea atenției: Nevoia excesivă de a fi în centrul atenției celorlalți, inclusiv prin comportamente teatrale, exagerate sau inadecvate.

Trăsături de dezinhibiție:

• Impulsivitatea: Acționarea pe baza impulsurilor momentane, fără a reflecta asupra consecințelor; dificultate în amânarea satisfacerii.
• Asumarea de riscuri: Angajarea în activități periculoase, fizice sau sociale, fără a lua în considerare riscurile potențiale.
• Lipsa de responsabilitate: Nerespectarea angajamentelor financiare sau sociale și eșecul în îndeplinirea obligațiilor personale.

Trăsături de rigiditate și excentricitate:

• Perfecționismul rigid: O preocupare excesivă pentru ordine, detalii și reguli, care interferează adesea cu finalizarea sarcinilor și provoacă inflexibilitate.
• Distractibilitatea: Dificultate în menținerea atenției și concentrării pe sarcini, fiind ușor deviat de stimulii externi.
• Excentricitatea: Comportamente, apariții sau stiluri de gândire care sunt considerate neobișnuite, ciudate sau bizare de către ceilalți.

Trăsături de psihoticism:

• Experiențe stranii și credințe bizare: Idei neobișnuite, iluzii sau experiențe perceptive atipice (ex: voci, senzații ciudate).
• Dereglări cognitive și perceptive: Procese de gândire dezorganizate, asociate cu o percepție alterată a realității.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cele 5 dimensiuni disfuncționale

Pentru a facilita interpretarea și sinteza celor 26 de fațete, PCF le grupează în 5 dimensiuni majore de personalitate disfuncționale (scale clinice derivate), conform Modelului Alternativ al DSM-5. Scorul pe aceste dimensiuni indică intensitatea generală și natura disfuncției.

Emoționalitatea negativă: Această dimensiune descrie o tendință extinsă de a experimenta frecvent și intens o gamă largă de emoții negative. Indivizii cu scoruri mari se confruntă constant cu anxietate, îngrijorare excesivă, vinovăție nejustificată, deznădejde cronică, ostilitate și depresie. Ei sunt adesea hipersensibili la stres și reacționează disproporționat la evenimente negative, având dificultăți în reglarea emoțională (labilitate emoțională).

Detașarea socială și emoțională: Caracterizată prin evitarea experiențelor socio-emoționale și interpersonale. Aceasta implică o restricționare a gamei și intensității expresiilor emoționale (aplatizare afectivă), preferința pentru activități și medii solitare (retragere socială), și o lipsă de plăcere sau interes pentru activități (anhedonie). La nivel interpersonal, există o reticență marcată în formarea și menținerea intimității și a atașamentelor profunde.

Antagonismul: Această dimensiune se referă la comportamente care pun individul în mod direct în conflict cu ceilalți, reflectând o lipsă de conștientizare pentru nevoile și sentimentele celor din jur. Nucleul antagonismului este definit de trăsături precum grandoarea (un simț exagerat al propriei importanțe), nevoia de admirație, insensibilitatea (lipsă de empatie), manipularea, duplicitatea și exploatarea celorlalți pentru câștig personal.

Dezinhibiția: Descrie o orientare către satisfacerea imediată a impulsurilor, acționarea fără planificare și o lipsă de prudență. Persoanele cu scoruri înalte sunt impulsive, se angajează frecvent în asumarea de riscuri (fizice sau sociale), demonstrează lipsă de responsabilitate (eșecul în îndeplinirea obligațiilor) și au dificultăți semnificative în stabilirea și menținerea obiectivelor pe termen lung.

Psihoticismul: Implică tipare de gândire și comportament neobișnuite sau bizare, care indică o deconectare de la realitatea socială comună. Se manifestă prin credințe neobișnuite, experiențe perceptive atipice (ex: iluzii sau senzații stranii), precum și excentricitate comportamentală. De asemenea, poate include dereglări cognitive și perceptive, sugerând o procesare dezorganizată a informațiilor.

• 
  Sănătatea ta merită cele mai bune servicii medicale. Programează-te la SANADOR!

Integrarea clinică: tendințe și funcționalitate

Pe lângă evaluarea trăsăturilor, PCF oferă informații critice legate de domenii clinice mai largi și de capacitatea generală a persoanei de a funcționa, elemente esențiale pentru stabilirea prognosticului și a abordării terapeutice.

Tendințe psihopatologice majore (scale derivate)

Aceste scale de sinteză oferă o grupare largă a simptomatologiei observate în profilul de personalitate, fiind deosebit de utile în planificarea tratamentului și în alegerea intervențiilor psihoterapeutice sau farmacologice adecvate. Ele clasifică disfuncția în funcție de modul în care se manifestă (spre exterior, spre interior sau la nivelul procesării informației).

Probleme comportamentale (Externalizate): Această tendință măsoară gradul în care disfuncția personalității se exprimă prin acțiuni observabile care afectează negativ mediul extern și relațiile interpersonale. Scorurile mari indică o dificultate semnificativă în autocontrol și o orientare către acțiune fără reflecție. Manifestările includ asumarea impulsivă de riscuri (fizice, financiare, sociale), agresivitatea, ostilitatea deschisă, minciuna și lipsa de responsabilitate. Această dimensiune este frecvent asociată cu tulburările din Clusterul B (ex. antisocială, borderline) și necesită intervenții axate pe managementul impulsurilor și pe schimbarea comportamentului.

Probleme emoționale (Internalizate): Această tendință se concentrează pe suferința subiectivă și pe problemele emoționale interne pe care le experimentează individul. Este o măsură a patologiei orientate „spre interior". Scorurile înalte reflectă o prevalență a afectelor negative, precum depresia, anxietatea generalizată, fricile specifice (ex: anxietatea de separare), sentimentele puternice de vinovăție sau rușine și labilitatea emoțională. Această dimensiune necesită adesea suport psihoterapeutic intens, axat pe reglarea emoțională și pe gestionarea stresului.

Probleme cognitive: Această tendință evaluează distorsiunile în procesarea informației, credințele neobișnuite și experiențele perceptive atipice. Ea reflectă o deconectare sau o distorsiune a modului în care persoana percepe și interpretează realitatea, sinele și pe ceilalți. Manifestările includ credințe bizare sau magice, idei de referință, experiențe perceptive stranii (ex: halucinații minore, senzații ciudate), precum și o gândire dezorganizată sau excentrică. Această dimensiune este un predictor important al tulburării de personalitate schizotipală și poate necesita o abordare psihiatrică.

Scale de evaluare a nivelului de funcționalitate (aria deficitului în sine și interpersonal)

Aceste scale măsoară gradul de disfuncționalitate a personalității la nivelul funcționării Sinelui (Identitate și Autodirecționare) și la nivel Interpersonal (Empatie și Intimitate), reprezentând Criteriul A în modelul dimensional al DSM-5. Scorurile mari indică o afectare severă a capacității generale de funcționare a personalității.

Identitate difuză: Măsoară cât de slab este structurat sentimentul de Sine al persoanei. Se manifestă prin lipsa unui sentiment coerent și stabil al sinelui, imagini de sine contradictorii, o evaluare de sine instabilă (schimbări rapide între supraestimare și subestimare), și o lipsă de claritate în ceea ce privește valorile și scopurile personale. Persoana poate simți un vid interior sau o confuzie persistentă cu privire la cine este cu adevărat.

Scopuri problematice: Evaluează dificultățile în autodirecționare și planificare. Se referă la incapacitatea sau dificultatea de a stabili și urmări obiective realiste, constructive și semnificative pe termen lung. Poate include o lipsă de motivație persistentă (apatie), obiective nerealiste, o dependență excesivă de standardele externe (voința altora) sau un eșec în a folosi experiența pentru a ghida comportamentul viitor.

Deficit empatic: Măsoară afectarea funcționării interpersonale prin prisma capacității de a relaționa cu ceilalți. Se manifestă ca o capacitate redusă de a înțelege sau de a se raporta la experiențele, nevoile și emoțiile altora (indiferență). De asemenea, poate include o dificultate în a recunoaște impactul propriului comportament asupra celorlalți sau o supra-sensibilitate la propriile nevoi în detrimentul celorlalte persoane.

Intimitate problematică: Evaluează dificultățile în menținerea și formarea unor relații sănătoase și reciproce. Se manifestă prin dificultăți în stabilirea și menținerea unor relații apropiate, satisfăcătoare și mutuale, sau tendința de a utiliza relațiile doar pentru beneficiul personal (exploatare, superficialitate). Poate include evitarea intimității emoționale, atașamente instabile sau o incapacitate de a investi emoțional în parteneri.

• 
  Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

 Cele 10 tulburări de personalitate (TP)

Deși PCF folosește un model dimensional (trăsături), el oferă și scoruri de convergență pentru cele 10 tulburări de personalitate clasice din DSM-5, asigurând o punte de legătură între abordarea modernă și cea tradițională. Aceste tulburări sunt grupate în trei clustere bazate pe similarități descriptive, permițând o înțelegere rapidă a tiparului dominant.

Clusterul A (excentric/ciudat)

Aceste tulburări sunt caracterizate prin gândire și comportament excentric, neobișnuit sau ciudat, asociate adesea cu izolare socială, suspiciune și detașare emoțională.

Tulburarea de personalitate paranoidă (TP Paranoidă): Un tipar de neîncredere și suspiciune generalizată față de ceilalți, ale căror motive sunt interpretate ca fiind răuvoitoare. Persoana crede adesea că este exploatată sau înșelată, reacționează rapid la percepția amenințărilor și refuză să aibă încredere.

Tulburarea de personalitate schizoidă (TP Schizoidă): Caracterizată prin detașare de relațiile sociale și o gamă restrânsă de expresii emoționale în contextele interpersonale. Persoanele preferă activitățile solitare, nu manifestă dorința de a se bucura de relații apropiate și par indiferente la laudă sau critică.

Tulburarea de personalitate schizotipală (TP Schizotipală): Un tipar de disconfort acut în relațiile apropiate, distorsiuni cognitive și perceptive și excentricități de comportament. Manifestările includ idei de referință (credința că evenimentele obișnuite au o semnificație specială pentru ei), credințe bizare sau gândire magică și afect inadecvat sau restrâns.

Clusterul B (dramatic/erotic)

Aceste tulburări sunt definite de comportamente dramatice, excesiv de emoționale sau imprevizibile, care adesea încalcă normele sociale și duc la conflicte interpersonale severe.

Tulburarea de personalitate antisocială (TP Antisocială): Un tipar de ignorare și încălcare a drepturilor celorlalți, începând din adolescență timpurie. Include trăsături precum lipsa de remușcare sau vinovăție, manipularea, duplicitatea, asumarea de riscuri periculoase și lipsa de responsabilitate.

Tulburarea de personalitate borderline (TP Borderline): Caracterizată prin instabilitate în relațiile interpersonale,imaginea de sine, afecte și o impulsivitate marcată. Persoanele se tem intens de abandon, au schimbări rapide de dispoziție, comportamente autodistructive și identitate difuză.

Tulburarea de personalitate histrionică (TP Histrionică): Un tipar de emoționalitate excesivă și căutare a atenției. Persoanele sunt adesea teatrale, se simt inconfortabil când nu sunt în centrul atenției, folosesc aspectul fizic pentru a atrage atenția și au un stil de vorbire vag și impresionist.

Tulburarea de personalitate narcisistă (TP Narcisistă): Caracterizată printr-un pattern grandios de comportament, nevoie de admirație și lipsă de empatie. Persoanele au un simț exagerat al propriei importanțe (grandoare), sunt preocupate de fantezii de succes nelimitat, cred că sunt speciale și îi exploatează pe alții.

Clusterul C (anxios/temător)

Aceste tulburări sunt caracterizate de anxietate, frică și comportament rigid, adesea manifestate prin inhibiție socială și nevoia excesivă de control sau de reasigurare.

Tulburarea de personalitate evitantă (TP Evitantă): Un tipar de inhibiție socială, sentimente de inadecvare și hipersensibilitate la evaluarea negativă. Persoanele evită activitățile sociale care implică contact interuman semnificativ de teama criticii sau respingerii.

Tulburarea de personalitate dependentă (TP Dependentă): Caracterizată printr-o nevoie excesivă de a fi îngrijit, care duce la comportamente de submisivitate, teamă de separare și dificultate în a lua decizii de unul singur.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (TP Obsesiv-Compulsivă): Un tipar de preocupare pentru ordine, perfecționism și control mental și interpersonal, în detrimentul flexibilității și eficienței. Persoanele sunt rigide, inflexibile în moralitate și valori și adesea zgârcite sau incapabile să delege sarcini.

• 
  Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Asigurarea acurateței: cele 6 scale de validare

Acuratețea oricărui test psihologic depinde de cooperarea și sinceritatea subiectului. PCF include 6 scale de validare, care identifică protocoalele distorsionate, asigurând astfel încrederea în rezultate și detectând tendințele de a simula sau de a ascunde simptomele.

1. Răspunsuri cu frecvență redusă: Detectează răspunsurile extrem de neobișnuite, care pot sugera o neînțelegere a itemilor, răspunsuri aleatorii sau o simulare intenționată a unei patologii severe.
2. Răspunsuri inconsecvente: Măsoară cât de contradictorii sunt răspunsurile la itemi similari sau repetați, indicând lipsa de atenție sau indecizia.
3. Amplitudinea autodezvăluirii: Evaluează reticența subiectului de a oferi informații despre sine (tendința de a evita răspunsurile sau de a alege „Nu știu”).
4. Distresul resimțit: Măsoară nivelul general și subiectiv de suferință raportat de individ.
5. Răspunsuri dezirabile: Semnalează tendința de a oferi un portret excesiv de pozitiv sau de a nega problemele (încercare de a părea mai sănătos sau mai competent).
6. Răspunsuri defensive: Semnalează o atitudine defensivă sau evitantă față de anumite aspecte problematice ale personalității.

• 
  Sănătatea ta merită cele mai bune servicii medicale. Programează-te la SANADOR!

Valoarea PCF în practica medicală

Personality Clinical Form (PCF) este mai mult decât un simplu test, este un sistem comprehensiv, care integrează cele mai noi descoperiri din psihopatologie cu structurile de diagnostic consacrate.

Prin capacitatea sa de a evalua simultan trăsături primare, dimensiuni globale, nivelul de funcționalitate și tendințele patologice, PCF reprezintă un instrument esențial pentru psihiatri și psihologi.

Acest instrument asigură un diagnostic nu doar corect, ci și suficient de nuanțat pentru a permite elaborarea unui plan de tratament personalizat, bazat pe nevoile reale și pe structura unică de personalitate a fiecărui pacient.

Aceste informații au fost oferite de Psih. Andreea Mădălina Simion.

• 
  Prevenția înseamnă sănătate. Programează-te la SANADOR!

Programează-te!