Ce este stentarea

Stentarea este o procedură minim invazivă prin care medicul redeschide un vas de sânge îngustat sau blocat și îl stabilizează din interior cu ajutorul unui dispozitiv cilindric, numit stent vascular. La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile de stentare sunt realizate de medici cu experiență în cardiologie intervențională, în Laboratorul de Cateterism dotat cu două angiografe de ultimă generație, Philips Azurion 7.

Cel mai des, stentarea se realizează printr-o procedură percutană, adică prin prin puncție, de obicei la nivelul arterei radiale sau femurale, sub ghidaj radiologic, fiind considerată o intervenție endovasculară.

La Spitalul Clinic SANADOR, procedurile de stentare sunt realizate de medici cu vastă experiență în cardiologie intervențională, care folosesc echipamente de ultimă generație.

În multe situații, stentarea este asociată cu angioplastie cu balon și stent. Medicul dilată întâi zona îngustată cu un balon, apoi implantează stentul, pentru a menține vasul deschis.

În funcție de localizare, stentarea poate viza arterele coronare – angioplastie coronariană, arterele carotide – angioplastie carotidiană, arterele membrelor inferioare, arterele renale sau alte teritorii vasculare – angioplastie periferică.

În cazul unor anevrisme aortice sau al unor leziuni complexe, medicul poate folosi dispozitive mai elaborate, tip endoproteză intravasculară (stent-graft). Acestea „căptușesc” segmentul vascular afectat și izolează anevrismul de fluxul sanguin.

  • La Spitalul Clinic SANADOR beneficiezi de proceduri moderne, cu recuperare rapidă și rezultate excelente. Programează-te!

Tipuri de stentare

Există mai multe tipuri de stentare, diferențiate prin localizare și prin tipul dispozitivului implantat. La nivel coronarian sunt folosite frecvent stenturi metalice care pot elibera medicament (drug-eluting stents) pentru a reduce riscul de restenoză.

La nivel periferic, de exemplu, în arterele femurale, pot fi utilizate stenturi autoexpandabile, adaptate mobilității vasului.

Pentru anumite situații, medicul poate utiliza stenturi acoperite (stent-graft), adică o endoproteză intravasculară, utilă în tratamentul unor anevrisme sau al unor leziuni cu risc de ruptură.

În zona carotidiană, stentarea se face cu sisteme dedicate și, de regulă, cu dispozitive de protecție embolică, pentru a reduce riscul ca fragmente din placa de aterom să migreze către creier.

Indiferent de tip, scopul rămâne același: menținerea lumenului vascular deschis și scăderea riscului de ischemie, cu simptomele sau complicațiile asociate obstrucției vasculare.

Indicații pentru stentare

Stentarea arterială este recomandată atunci când un vas de sânge este îngustat semnificativ sau blocat și acest lucru produce simptome, semne de ischemie, ori crește riscul de complicații.

În boala coronariană, angioplastia cu stent poate fi indicată pentru ameliorarea anginei pectorale și pentru tratamentul sindroamelor coronariene acute, ca parte a strategiei de revascularizare.

În boala arterială periferică, stentarea poate fi luată în considerare în cazul unor stenoze care afectează mersul (claudicație severă) sau în ischemie critică de membru, atunci când tratamentul conservator nu este suficient sau când există risc de complicații locale.

În unele cazuri de stenoza carotidiană, stentarea poate fi o alternativă la endarterectomie carotidiană, în special în anumite profile de risc, după evaluare multidisciplinară. În alte zone, de exemplu, la nivelul arterelor renale, indicația depinde de contextul clinic, de severitatea stenozelor și de impactul asupra funcției de organ.

Decizia se ia individual, pe baza simptomelor, a imagisticii vasculare, a comorbidităților și a evaluării riscului de sângerare versus tromboză, deoarece după implant este necesar, de regulă, tratament antiplachetar.

Cum se montează un stent arterial

Procedura pentru montarea unui stent arterial începe cu antisepsie și anestezie locală la locul puncției. Medicul introduce o teacă și apoi un cateter subțire în arteră sau venă, avansat până la zona țintă, sub control fluoroscopic. Apoi injectează substanță de contrast, pentru a vizualiza leziunea și pentru a măsura dimensiunile zonei afectate.

Dacă este nevoie, va efectua o angioplastie cu balon, apoi poziționează stentul pe un balon (stent expandabil) sau eliberează un stent autoexpandabil. După stentare, medicul verifică fluxul de sânge și amplasarea stentului. La final, extrage cateterele și asigură hemostaza prin compresie sau cu dispozitive de închidere.

Intervenția endovasculară este, în general, mai puțin traumatică decât chirurgia, dar necesită monitorizare atentă postprocedurală și respectarea indicațiilor de tratament.

Pregătirea înainte de stentare vasculară

Pregătirea pentru stentare vasculară începe cu evaluarea clinică și cardiologică sau vasculară, în funcție de caz: consult, electrocardiogramă și, la nevoie, ecocardiografie. Imagistica, prin ecografie Doppler, angiografie CT, dar și angiografie diagnostică ajută la stabilirea strategiei de tratament și la alegerea dimensiunii dispozitivului.

Medicul recomandă analize de sânge pentru o evaluare medicală completă: hemoleucogramă (hemoglobina, numărul de trombocite), teste de coagulare (INR, aPTT) și teste pentru funcția renală (creatinină, eGFR), deoarece substanța de contrast poate agrava o afectare renală preexistentă.

Ca orientare, un eGFR sub 60 mL/min/1,73 m² sugerează prudență și măsuri de protecție renală (hidratare, reducerea dozei de contrast), iar un INR crescut poate necesita ajustarea anticoagulantelor. Interpretarea exactă depinde de laborator, de vârstă și de contextul clinic, iar pragurile pot varia.

Medicul discută medicația curentă: unele anticoagulante sau antidiabetice pot necesita oprire sau ajustare, iar tratamentul antiplachetar poate fi inițiat înainte, mai ales când este planificată o angioplastie coronariană cu stent. În ziua procedurii este recomandat, de obicei, repaus alimentar câteva ore și hidratare adecvată (dacă este permisă).

Recuperare și tratament după montarea unui stent vascular

După montarea unui stent vascular, pacientul rămâne sub monitorizare pentru controlul pulsului, tensiunii, ritmului cardiac și verificarea locului de puncție. Durata spitalizării variază: după proceduri necomplicate este posibilă externarea în aceeași zi sau a doua zi, iar în intervenții complexe ori în context de urgență poate fi necesară supraveghere medicală mai îndelungată.

Tratamentul după stentare include frecvent terapie antiplachetară. Recomandările moderne subliniază că durata terapiei duble (de tip aspirină plus un inhibitor P2Y12) se adaptează la echilibrul dintre riscul de sângerare și riscul de tromboză, în funcție de tipul stentului și de contextul clinic – de exemplu, boală coronariană stabilă versus sindrom coronarian acut. Oprirea sau omiterea dozelor fără aviz medical crește riscul de tromboză de stent.

Pacientul primește și indicații privind îngrijirea plăgii, evitarea eforturilor care solicită zona puncției, reluarea graduală a activității fizice și controlul factorilor de risc - tensiune, colesterol, diabet zaharat, fumat. Controalele ulterioare pot include consult, EKG, ecografie Doppler sau alte investigații, pentru a verifica permeabilitatea stentului și evoluția simptomelor.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Riscuri și complicații după stentare

Ca orice procedură percutană, stentarea are riscuri, deși majoritatea pacienților trec prin intervenție fără evenimente majore. Pot apărea sângerări sau hematom la locul puncției, reacții alergice la contrast, afectare renală indusă de contrast, tulburări de ritm cardiac (în special la stentare coronariană) sau complicații legate de vasul de sânge (spasm, disecție, perforație).

De asemenea, pot să apară recidiva stenozei (reîngustare în timp) sau tromboză de stent, un eveniment rar, dar grav, care impune prezentare de urgență dacă apar durere toracică nouă, deficit neurologic, durere severă de membru sau semne de ischemie (răcirea, paloarea, amorțeala membrului).

În stentarea carotidiană există risc de embolie cerebrală, motiv pentru care se folosesc frecvent sisteme de protecție și selecția pacienților este atentă. Medicul explică riscurile în funcție de localizare, comorbidități și urgența situației, iar pacientul primește toate informațiile necesare pentru perioada de după externare.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Intervenții de stentare la Spitalul Clinic SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții care au indicație pentru stentare vasculară beneficiază de proceduri realizate de echipe medicale experimentate, în Laboratorul de Cateterism, dotat cu echipamente de ultimă generație. În funcție de indicație, pacienții au acces la tratament prin diferite tipuri de angioplastie, dar și la proceduri endovasculare structurale, precum EVAR, TEVAR.

Rezultatele bune sunt asigurate cu sprijinul Secției de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, complet digitalizată, cu nivel de competență extinsă. Înainte de intervenție, pacienții beneficiază de o evaluare medicală completă, prin consult de cardiologie, analize de laborator și investigații indicate pentru fiecare în parte.

Monitorizarea este asigurată prin consultații și examinări periodice, în funcție de indicația stabilită pentru fiecare în parte.

  • Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Întrebări frecvente despre stentare

  • Este stentarea o operație?

Stentarea este, de regulă, o intervenție endovasculară minim invazivă, realizată percutan, prin puncție, nu printr-o incizie chirurgicală mare. Totuși, rămâne o procedură medicală complexă, care necesită pregătire și monitorizare.

  • Cât timp trebuie luat tratamentul după implantarea unui stent?

Durata depinde de tipul stentului, de localizare și de riscul individual de sângerare și tromboză. În special după angioplastie coronariană cu stent, tratamentul antiplachetar este esențial și se stabilește de medic, personalizat.

  • Pot face RMN dacă am stent?

Multe stenturi moderne sunt compatibile cu investigația RMN în anumite condiții. Este important să informezi echipa de imagistică despre tipul și data implantării și să păstrezi documentele medicale primite la externare.

  • Stentul „se simte” sau poate „migra”?

Stentul nu se simte ca un corp străin în mod obișnuit. Migrarea este neobișnuită când dispozitivul este ales și implantat corect, însă orice simptom nou (durere severă, deficit neurologic, lipsă de puls, răcirea membrului) trebuie evaluat urgent.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR