Ce este sinuzita maxilară?

Sinuzita maxilară afectează sinusul maxilar. Sinuzita este o afecțiune frecventă, numită și rinosinuzită, care se produce prin inflamația mucoasei din sinusurile paranazale. Aceste sinusuri sunt reprezentate de patru spații pereche de la nivelul feței, care comunică cu nasul.

Ele sunt în mod normal umplute cu aer și produc mucus care drenează în nas, păstrându-l astfel curat. Sinusul maxilar este cel mai mare dintre acestea și este localizat la nivelul obrajilor, de-o parte și de cealaltă a nasului. Sinuzita maxilară poate fi provocată de infecții bacteriene, virale sau fungice sau chiar de alergii, care irită mucoasa sinusului și blochează comunicarea acestuia cu cavitatea nazală.

Tipuri de sinuzită maxilară

Sunt descrise mai multe tipuri de sinuzită maxilară în funcție de durata acesteia, și anume:

  • sinuzită maxilară acută – durează mai puțin de patru săptămâni și este cel mai frecvent cauzată de o infecție virală;
  • sinuzită maxilară subacută sau persistentă – durează între 4-12 săptămâni;
  • sinuzită maxilară cronică – afecțiune care persistă mai mult de 12 săptămâni și este de obicei cauzată de bacterii sau fungi (ciuperci);
  • sinuzită maxilară recurentă – episoade de sinuzită acută care durează mai puțin de două săptămâni și se repetă de patru sau mai multe ori în decursul unui an.

În funcție de cauză, sinuzita maxilară se împarte în:

  • sinuzită virală – infectarea sinusului maxilar cu un virus, este cea mai frecventă formă;
  • sinuzită bacteriană – poate fi de la început cauzată de o bacterie sau, mai frecvent, se poate suprainfecta cu bacterii o sinuzită virală;
  • sinuzită fungică – cauzată de ciuperci; de obicei, este mai gravă decât alte forme și, cel mai des, apare la persoane cu un sistem imunitar slăbit.

De asemenea, datorită prezenței de sinusuri pereche, sinuzita poate fi clasificată și în funcție de afectarea acestora: de ambele părți, numită sinuzită maxilară bilaterală, sau de o singură parte, numită sinuzită maxilară unilaterală, care este cel mai frecvent cauzată de o afecțiune dentară (infecție dentară).

Cauze și factori de risc

  • Identificarea cauzelor este esențială pentru tratamentul sinuzitei maxilare. Programează-te!

Cauzele specifice pentru sinuzită maxilară includ: răceala, gripa, bacteriile precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis și alergiile.

Aceste cauze nu determină sinuzită tuturor oamenilor, unii fiind mai predispuși să facă din cauza prezenței unor factori de risc, printre care:

  • atopia – prezența susceptibilității pentru alergii – se consideră că inflamația de la nivelul căilor respiratorii poate afecta cavitatea nazală, inclusiv orificiile de drenaj ale sinusurilor;
  • astmul bronșic – s-a observat că severitatea sinuzitei este corelată cu severitatea astmului bronșic;
  • variația anatomică – modificarea dimensiunii orificiului prin care comunică sinusul maxilar cu nasul determinată de: deviația de sept, polipii nazali sau de rădăcinile dinților de pe arcada superioară poziționate vicios (prea sus);
  • sistemul imunitar slăbit – din cauza unor medicamente sau a unor boli precum cancerul sau infecția cu HIV;
  • alveolita postextracționale;
  • fumatul – distruge flora bacteriană normală din sinusuri, încurajând dezvoltarea microorganismelor patogene (dăunătoare);
  • mediul – expunerea la poluanți chimici ai aerului, cum sunt produsele farmaceutice, fumul, praful, cerneala, umiditatea prea mare;
  • refluxul gastroesofagian – inflamația mucoasei sinusurilor poate fi provocată de refluxul acid din stomac care poate ajunge până la nivelul cavității bucale și nazale;
  • afecțiunile dentare – infecțiie dentare provoacă sinuzită maxilară odontogenă, care apare cel mai frecvent unilateral.

Cum se manifestă sinuzita maxilară?

Sinuzita maxilară se manifestă cel mai frecvent  prin următoarele semn și simptome:

  • durere facială, în special la nivelul obrajilor și în jurul ochilor, care se poate agrava la mișcare sau la aplecarea capului;
  • durere de dinți, în special la nivelul dinților arcadei superioare;
  • secreții nazale posterioare – mucus care picură posterior din nas în gât;
  • rinoree purulentă – secreția în exces de mucus nazal cu aspect galben verzui;
  • congestie nazală – nas înfundat;
  • halenă – respirație urât mirositoare;
  • hiposmie – pierderea parțială a mirosului;
  • tuse;
  • febră;
  • senzația de oboseală persistentă.

Investigații pentru diagnostic

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Pentru diagnosticul de sinuzită maxilară sunt necesari mai mulți pași. Primul constă în discuția între medic și pacient, numită anamneză, pe baza simptomelor prezente, a duratei acestora, a istoricul de sănătate și a factorilor de risc prezenți. Al doilea pas este format din examenul clinic care implică evaluarea secrețiilor nazale, evaluarea cavității bucale, palparea regiunii sinusului maxilar, care este dureroasă, și efectuarea unei rinoscopii anterioare pentru a vizualiza mucoasa nazală inflamată, a secrețiilor nazale și a posibililor polipi. În general anamneza și examenul clinic sunt suficiente pentru a pune diagnosticul de sinuzită maxilară, însă, în unele cazuri, medicul poate recomanda mai multe investigații, precum:

  • fibroscopia nazală – vizualizarea directă a pasajului nazal cu ajutorul unui tub subțire, flexibil cu lumină la capăt cu ajutorul căruia se poate observa direct gradul de inflamație, prezența secrețiilor și / sau a polipilor nazali;
  • investigații imagisticetomografie computerizată (CT) de sinusuri pentru a obiectiva mai bine conținutul sinusurilor;
  • testarea alergiilor – important de testat la pacienții cu sinuzită cronică la care nu este identificată cauza;
  • biopsia – prelevarea unei probe de țesut din nas pentru analizare la microscop.

Complicațiile sinuzitei maxilare

Complicațiile sinuzitei maxilare care pot apărea sunt:

  • sinuzită maxilară cronică, care durează mai mult de 12 săptămâni;
  • meningită – infecția de la nivelul sinusului maxilar se extinde la membranele și lichidul din jurul creierului și măduvei spinării;
  • osteomielită – infecție răspândită la oase, cel mai frecvent la cele de la nivelul capului;
  • celulită – inflamație întinsă la piele;
  • afectarea vederii – dacă infecția se extinde la orbită, poate reduce vederea sau chiar provoca orbire.

Tratamentul recomandat

Tratament pentru sinuzită este diferit în funcție de simptome și de durata acestora. Cel mai frecvent se folosesc:

  • decongestionante nazale topice – îmbunătățesc ventilația prin reducerea secreției mucoase și a congestiei nazale;
  • antihistaminice (antialergice) – sub formă de spray-uri topice sau pastile cu administrare orală;
  • glucocorticosteroizi intranazali topici –  reduc inflamația; pot fi utilizați timp de până la 3 luni la adulți;
  • spălarea căilor nazale cu sare sau bicarbonat dizolvate în apă caldă, pentru drenajul secrețiilor;
  • inhalarea aburilor – poate distruge blocajul secrețiilor nazale;
  • analgezice – pentru gestionarea durerii (paracetamol și antiinflamatoare nesteroidiene);
  • antibiotice – de obicei, nu sunt folosite din stadiile incipiente de boală;
  • glucocorticosteroizi sistemici – pentru cazurile de sinuzită maxilară cronică care nu răspund la alt tratament;
  • intervenția chirurgicală – efectuată de obicei de un medic ORL-ist (otorinolaringolog); utilizată când tratamentul medicamentos nu a fost eficient sau pentru rezolvarea problemelor structurale, înlăturarea polipilor sau pentru infecțiile fungice.
Watch on YouTube

Tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, medicii ORL utilizează echipamente performante și investigații moderne, care asigură informații precise pentru diagnosticarea sinuzitei maxilare și a altor afecțiuni ORL. Specialiștii SANADOR efectuează și videoendoscopia, o investigație avansată, care asigură acces vizual de calitate înaltă în interiorul căilor aeriene superioare. Medicii SANADOR sunt experimentați în chirurgia ORL, inclusiv în chirurgia rinosinusală endoscopică funcțională, o formă minim invazivă de chirurgie, care are multiple beneficii pentru pacient.

La tratamentul cazurilor complexe colaborează medici de diferite specialități, precum chirurgi plasticieni, chirurgi vasculari, neurochirurgi. Pacientul beneficiază astfel de abordări terapeutice integrate, posibile doar datorită profilului multidisciplinar al Spitalului Clinic SANADOR.

Cum poate fi prevenită sinuzita maxilară?

Sinuzita maxilară poate fi prevenită adoptând următoarele măsuri:

  • clătirea regulată a nasului cu ser fiziologic;
  • prevenirea și gestionarea alergiilor, în special a celor respiratorii;
  • tratarea eficientă a astmului bronșic;
  • implementarea unor obiceiuri bune de igienă – spălat pe mâini, evitare a persoanelor răcite;
  • evitarea fumului de țigară și aerul poluat;
  • utilizarea unui umidificator de aer.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR